Analiza diagnostică a destinației turistice Italia

Introducere

Nevoia actuală a oamenilor de a evada din rutina cotidiană a vieţii urbane este tot mai evidentă şi se accelerează tot mai mult, un loc prioritar ocupăndu-l turismul.Turismul la orice scară sau de orice natură ar fi el, a devenit un lucru normal al vieţii moderne. Este un fapt ferm stabilit şi important al dezvoltării economice în întreaga lume.

În ceea ce priveşte caracterul social, fenomenul- turism evoluează continuu.Ca un rezultat al stadardelor mai bune d viaţă şi al creşterii timpului liber, activitatea de turism are un trend crescător.Această tendinţă se extinde asupra unor segmente largi ale societăţii fiind astăzi accesibil tuturor claselor sociale.Turismul astfel cea mai mare industrie în Europa şi întreaga lume.

Astfel, E. Guyer- Freuier în lucrarea sa Manual de economie populară elveţiană arată că „ turismul este un fenomen al timpurilor noastre bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi schimbarea mediului de viaţă, pe naţterea şi dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumuseţele naturii”.

Aşa dar, pe Terra sînt o mulţime de locuri care te motivează să-ţi rezervi timp şi pentru odihnă, pentru a recăpăta puteri şi a-ţi îmbunătăţi starea spirituală.

1.Analiza diagnostică a destinaţiei turistice Crimeea

“Crimeea- bijuteria de la Marea Neagră”

Crimeea este numele peninsulei cu formă de diamant, care străluceşte în apele a mai multor mări.Aceasta poate să vă surprindă în mod deosebit de plăcut.Situată în estul Ucrainei continentale, Crimeea este scăldată la nord, la sud şi la vest de apele Marii Negre, iar la este de apele Marii Azov cu golful său neobişnuit.

Fig.1.Peninsula Crimeea

Dacă ne punem imaginaţia la încercare vom descoperi în Crimeea o bijuterie, ca un colier de pietre preţioase, care mai de care strălucitoare, rasfirate parcă de ţărmurile peninsulei; e vorba de localităţile-staţiune, împrăştiate pe ţărm- Ialta, Feodosia, Gurzuk, Koktebel, Sudak, Gaspre, Miskhor, Foros şi Evpatoria.

Ialta oraşul este situat pe malul unui golf cu ape puţin adînci, îndreptat cu sudul în partea Mării Negre şi înconjurat de munţi împăduriţi.

Clima blîndă a determinat nobilimea şi ţarii să construiască de-a lungul secolelor palate, grădini şi sanatorii.Pentru regiunea turistică Ialta este caracteristică o clima mediteraniană, ci pe pantele dealirulor apropiate se află numeroase plantaţii de viţa-de-vie şi pomi fructiferi.

Ialta este atestată documentar din secolul al XII, cînd un geograf arab a descris-o ca pe porc pescăresc din Imperiul Bezantin.

Această zonă turistică a peninsulei Crimeea are o suprafaţă de 283 kilometri pătraţi şi o populaţie de aproximativ 83.500 de locuitori, aflîndu-se la o altitudine de 40 metri.

Ialta are o foarte frumoasă faleză la Marea Neagră.Turiştii se plimbă pe faleză în tpate anotimpurile anului.De-a lungul ţărmului sînt mai multe plaje.Însă de-a lungul falezei se află mai multe hoteluri, sanatorii şi parcuri de distracţii.În oraş sînt mai multe cinematografe, numeroase cafenele şi restaurante şi un mare bazar.

Fig.2.vedere a staţiunii turistice Ialta

2.Forme de turism şi catogerii de clienţi

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială. Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat, deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenînd deopotrivă economişti, geografi, psihologi şi sociologi.

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic natural antropic- diferenţiat de la o ţară la ţară, în funcţie de care sînt organizate alte tipuri de turism.Mai cunoscute în practica turismului mondial sunt:

• turismul balnear maritim, cu o largă dezvoltare în teritoriu, practicat pentru o cură heliotermică sau climaterică sau pentru alte motivaţii;

• turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cură climaterică şi practicarea sporturilor de iarnă; turismul de cură balmeară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali-izvoare termale şi minerale, nămoluri, aer ionizat;

• turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultura şi a altor realizări ale activităţii umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de rpofil, care atrag numeroşi vizitatori;

• turismul festivalier, prelejuit de manifestări cultural- artistice naţionale sau internaţionale;

• turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional, avînd ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, pînă la manifestări sportive de amploare – olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale.