Județul Olt

Olt este un judet din Oltenia (partea situata de la vest de râul Olt, fostul judet Romanati) si Muntenia (partea situata la est de râul Olt).

Judetul Olt

stema amplasare

Regiune: Oltenia si Muntenia

Resedinta: Slatina

Populatie:

- Total 2002:

- Densitate:

Locul 18

489.274 loc.

89 loc/km²

Suprafata:

- Total: Locul 22

5.498 km²

Abreviere: OT

Prefix Telefonic:

(+40) 249

Geografie

Situat în sudul tãrii, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele, judetul Olt face parte din categoria judetelor riverane fluviului Dunãrea. Este traversat de meridianul 24 grade longitudine esticã pe linia localitãtilor Iancu Jianu - Baldovinesti si de paralela 44 grade latitudine nordicã în partea de sud pe linia Vlãdila - Scãrisoara, mãsurând 138 Km pe directia nord-sud si 78 km pe directia est-vest. Suprafata totala de 5.498 kmp., reprezentând 2,3% din teritoriul tarii, situeaza judetul pe locul 22 la nivelul României ca suprafata. Din punct de vedere al populatiei, judetul ocupa locul 18 cu 489.274 locuitori (2002)având o densitate de 89 locuitori/km².

Vecini:

- Nord – judetul Vâlcea

- Est – judetele Arges si Teleorman

- Sud – fluviul Dunarea pe o distanta de 45 km, care-l desparte de Bulgaria

- Vest – judetul Dolj

Istoric:

Judetul Olt constituie un bogat tezaur de istorie. Descoperirile arheologice efectuate pe Vãile Oltetului, Oltului si Dârjovului evidentiazã primele forme de vietuire ale oamenilor pe teritoriul României de astãzi.

Vestigii neolitice au fost identificate în zonele Vãdastra, Fãrcasele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Drãgãnesti, Optasi, Mogosesti. Cea mai importantã mãrturie a preistoriei o constituie cultura Vãdastra caracterizatã printr-o ceramicã decoratã, apreciatã drept cea mai înaltã expresie a ceramicii neoliticului european. Perioada de trecere la epoca bronzului e reprezentatã prin numeroase descoperiri la Celei, Slatina, Curtisoara, Gãneasa. Încã dupã primul rãzboi al lui Traian împotriva dacilor, partea rãsãriteanã a fost anexatã Imperiului Roman. Dupã cucerirea romanã au fost construite castrele de la Slãveni si Enosesti, asezãrile urbane între care se distinge Romula si cele rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Fãrcasele, unele dintre ele legate prin drumuri de piatrã folosite atât în scopuri militare cât si comerciale.

Retragerea aurelianã nu a însemnat încetarea locuirii daco-romanilor pe aceste meleaguri nici chiar în timpul migratiei popoarelor migratoare din sec. IV-VII dupã cum rezultã din descoperirile arheologice de la: Grojdibodu, Orlea, Redea, Caracal etc., aceste meleaguri putând fi inserate în vatra de etnogenezã româneascã.

Judetele Olt si Romanati, datã fiind pozitia lor strategicã, au contribuit masiv la sustinerea efortului uman si economic impus tãrii de campania din 1877-1878. Pentru a participa la Rãzboiul pentru Independentã s-au înrolat peste 5000 de oameni in Regimentul 3 Dorobanti, Escadroanele 3 Romanati si 4 Olt din Regimentul 1 Cãlãrasi si Batalionul de Militie. O filã glorioasã în cartea istoriei nationale au scris slãtinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobanti la luptele de la Canapa, Lom-Palanca, Smârdan si Belogracic.

Miscarea memorandistã a fost sprijinitã cultural si politic de locuitorii Oltului, prin înfiintarea în ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Culturalã a Tuturor Românilor Sectia Olt, prima filialã provincialã din tarã cu sediul la gimnaziul Radu Greceanu.

În Marele Rãzboi pentru Întregirea Neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu Bumbesti, în Dobrogea la Cernavodã, pe Neajlov, la Panciu Mânãstioara, dând tãrii tributul de sânge a 1200 de eroi pentru consfintirea marelui ideal national. La 14 noiembrie 1916, armata românã distrugea podul de peste Olt, în încercarea de a stãvili ofensiva inamicã. Slatina a fost bombardatã sistematic, lupte sângeroase având loc cu ocazia încercãrii trupelor germano austro-ungare de trecere a râului, în dreptul satelor Curtisoara, Teslui, Colibasi si Mosteni.

Clima

Clima este temperat-continentala, mai umeda în partea de nord si mai arida în partea de sud. Punctul cel mai friguros este la Caracal datorita curentilor reci din estul Câmpiei Române care îsi au punctul terminus în aceasta zona, iar punctul cel mai calduros este la Corabia.

Relieful

Relieful este centrat pe valea inferioara a Oltului si teraselor sale si este format din câmpii si dealuri nu prea înalte. De la limita de nord a judetului pâna în apropiere de Slatina se întâlneste zona de dealuri, apartinând Podisului Getic si care ocupa o treime din suprafata judetului. La sud de Slatina pâna la Dunare se desfasoara o parte a Câmpiei Române, cu urmatoarele subunitati de câmpie: Câmpia Romanatilor, Câmpia Boianului si Câmpia Burnazului. Altitudinea reliefului coboara în panta lina de la Vitomiresti, catre Dunare pâna la Corabia, ceea ce confera o expozitie sudica însorita. Valea Dunarii, orientata est-vest, domina malul românesc si prezinta terase întinse. Valea Oltului reprezinta o adevarata axa a teritoriului judetului. Terasele Oltului se remarca prin întinderi mai mari pe partea dreapta a vaii, începând din nordul judetului pâna la Dunare si pâna la Draganesti pe partea stânga unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m si Slatina 50-60m.