Marketing - Slatina

I. Alegerea şi cartarea destinaţiei turistice

Accesibilitatea destinaţiei (completaţi următorul tabel bifând căsuţele care se potrivesc)

Destinaţia turistică are acces la: Destinaţia este deservită de:

Drum Cale ferată Gară Autogară Staţie a curselor internaţionale de autobuz

european naţional judeţean magistrală secundară proprie a altei localităţi

X X X X X

Aeroport (cu trafic) Heliport Port Port (turistic)

intern internaţional

Observaţii :

II. ANALIZA OFERTEI TURISTICE A DESTINAŢIEI

- Analiza resurselor destinaţiei turistice

Listaţi principalele resurse turistice în relaţie cu dezvoltarea unor forme - produse turistice ale destinaţiei alese conform modelului:

Tipul resurselor Principale Obiective / Repere Formă de turism / Produs turistic

Naturale de relief

arii protejate

Antropice

materiale monumente istorice şi de arhitectură Mânăstirea Clocociov, Muzeul Județean Olt, Catedrala, Biserica Troiței,Podul Olt,Muzeul Judetean de Etnografie,Manastirea Streharet, Turism cultural, turism religios

Enumeraţi în funcţie de caz resurse turistice secundare

Tipul resurselor Obiective

Naturale de hidrografie R. Olt Turism de recreere

de vegetaţie Peisaj forestier, Turism de recreere

Descriere sumară a principalelor obiective turistice selectate:

Manastirea Clocociov se inscrie intre monumentele de seama ale patrimoniului artistic si cultural din judetul Olt. Mănăstirea a fost ctitorită de vel aga Dinicu Buicescu și zidită în anul 1645. În prezent, este mănăstire de maici cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril. [In forma in care se prezinta astazi, prin arhitectura sa, manastirea Clocociov - cu toate degradarile succesive, datorita restaurarii care a cautat sa respecte si sa pastreze trasaturile vechii asezari - se inscrie intre monumentele de la mijlocul veacului al XVII-lea, dominate inca de caracteristicile stilistice ale epocii lui Matei Basarab. Ca si la acestea varietatea formelor este temperata de sobrietatea si simplitatea constructiei, la care decoratia este folosita cu masura.

Muzeul Judetean Olt-cuprinde doua sectii: istorie si arheologie si sectia de arta. Sectia de istorie-arheologie expune: unelte apartinand culturii de prund, ceramica si plastica neolitica din culturile Vadastra si Salcuta, ceramica dacica; numismatica: tezaur bizantin, monede romane, austriece si rusesti; obiecte ilustrand istoria si cultura Slatinei. Sectia de arta are la baza donatia Spiru Vergulescu (50 de picturi, 30 de desene si ilustratii) si mai detine lucrari de pictura apartinand unor artisti romani cunoscuti: Alexandru Ciucurencu, Henri Catargi etc. De asemenea pot fi vazute lucrari de grafica, sculptura, arta decorativa, icoane pe lemn rusesti (din prima jumatate a secolului al XIX-lea) si autohtone (din zona Oltului).

Catedrala-Zidită de Ion Sârbu Cupeţu. Dărâmată si reclădită din fondurile ctitorilor Ion si Neaga Ionascu (1872-1877) Pictată de Gheorghe Tăttărescu.Stilul arhitectonic-brancovenesc.

Manastirea Streharet-Fostul Schit Strehareti devenit manastire din anul 2008 este amplasat în partea de nord a orasului Slatina, si are vedere spre lunca Oltului. Streharetul

este mentionat pentru prima data ca vatra sateasca în documente interne din anii 1478. În ceea ce l priveste pe ctitor, întemeierea schitului Striharet (Straharet) e legata de numele episcopului Serafim al Buzaului - originar din Slatina. Din anul 2008 este declarata, Mânastirea Strehareti, de catre episcopul Slatinei Sebastian, în fruntea manastirii fiind numita staret Maica Irina.

Podul Olt- construit de inginerul Davidescu, este primul pod de metal peste un râu din România. În plus față de valoarea sa practică și estetică, podul este una dintre primele încercări de a folosi fierul în arhitectură, idee lansată la Expoziția Mondială de la Paris, din anul 1889.

- Analiza infrastructurii turistice a destinaţiei

Structuri de cazare

Evoluţia structurilor de cazare (se vor alege minim 2 ani diferiţi care să marcheze o perioadă evolutivă, ex. 2000 - 2009)

Nr. locuri după categoria de confort

Anul

2005

2008 Nr. unităţi

10

9 Nr locuri

667

507 Nr hoteluri

6

8 Nr de locuri în hoteluri

403

469 1 * şi neclasificate

2

1 2* – 3*

5

4* – 5*

Observaţii :

Structuri de alimentaţie

Evoluţia structurilor de alimentaţie (se vor alege minim 2 ani diferiţi care să marcheze o perioadă evolutivă, ex. 2000 - 2009)

Nr. restaurante cu specific Nr. unităţi exceptând restaurantele

Anul

2005

2007 Nr. Unităţi

209

243

Nr locuri Românesc

209

243 Alt specific Unităţi de tip fast food Cafenele şi baruri