Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina

Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina reprezintă o arie naturală protejată cu statut de parc natural, al cărei scop este protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic sau pedologic.

Parcul este destinat gospodăririi durabile a resurselor naturale, conservării peisajului şi tradiţiilor locale, precum şi încurajării turismului bazat pe aceste valori.

LOCALIZARE ŞI ACCES

Zona inclusă în limitele stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 230 din 04.03.2003 pentru Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina este situată în masivul Munţii Şureanu (cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi ai Sebeşului), fiind mărginită de depresiunile Haţegului la vest şi Orăştiei la nord. Ea cuprinde întinse suprafeţe de păduri, precum şi alte folosinţe ale terenurilor (păşuni, fâneţe, arabil, zone carstice, cursuri de ape, monumente istorice, situri arheologice) şi aşezări umane (intravilan).

O serie de vârfuri muntoase şi drumuri constituie puncte de reper în delimitarea perimetrului parcului, după cum urmează:

- la nord: Prisaca (1219 m), Brusturelu (1229 m), Groape (1283,5 m), Godeanu (1656,2 m), Poarta Scârnei (1554,0 m);

- la est: Steaua Mică (1674,0 m), Steaua Mare (1730,2 m), Jigorul Mare (1498,7 m), La Zapoje (1223,5 m);

- la sud: D.N. 66 Simeria-Petroşani între Peştera Bolii şi Baru, prin pasul Merişor (752 m);

- la vest: Muncelu Mare (944,2 m), Şipoteni, Măgura (803,6 m), Lăuţu (910 m), Rotundei, Secuiului (948,0 m), Vărgău (781,2 ) şi Chicera (775,1 m).

Accesul în parc se poate face prin staţiile C.F.R.: Orăştie, Călan, Pui, Baru Mare şi Băniţa, precum şi de pe D.N. 66 din localităţile Călan (spre Boşorod şi Luncani), Pui (spre Ohaba Ponor), Baru şi Băniţa. De pe drumul E 68, prin Orăştie-Costeşti şi drumul judeţean, se poate ajunge la Sarmizegetusa – Regia.

Între diferitele puncte de interes turistic există drumuri comunale, forestiere, precum şi numeroase trasee (poteci) turistice descrise sau nedescrise (marcate sau nemarcate).

GEOLOGIE ŞI GEOMORFOLOGIE

Din punct de vedere geologic masivul Şureanu face parte din Munţii Sebeşului, care formează partea nord – vestică a Carpaţilor Meridionali. Formaţiunile cele mai vechi din Carpaţii Meridionali sunt de vârstă Precambrian Superior - Paleozoic şi aparţin celor două unităţi majore : Autohtonul Danubian şi Pânza Getică.

Structura geologică a masivului Şureanu aparţine în întregime Pânzei Getice (Domeniul Getic). Aceasta este alcătuită din roci metamorfice de vârstă Precambrian superior, care în partea centrală, nordică şi estică a parcului este reprezentată prin şisturi cristaline şi granitoide la zi, iar în partea vestică şi sud-vestică prin formaţiuni sedimentare de vârstă Paleozoic - Mezozoic în primul rând prin calcare şi gresii.

În cadrul rocilor metamorfice se disting trei formaţiuni : a plagiognaiselor, a gnaiselor cuarţo-feldspatice şi a plagiognaselor şi micaşisturilor.