Potențialul natural și antropic al Italiei

Italia este asezatà in Europa de Sud in Peninsula Italicà. Ca limite avem : Elvetia(N),(718km); Austria(N),(415km); Slovenia(E) (218km); M.Adriaticà(E), M.Ionicà(S), M.Meditertanà, M.Tirenianà, M.Liguricà (7456km); Franta(V),(515km).

Peninsula italica se intinde de la coamele inapezite ale Alpiilor si pana la Mediterana,care o separa de Tunisia si Libia.O privire cat de sumara aruncata asupra hartii,ne va edifica asupra faptului ca mari portiuni din corpul tarii sunt alcatuite din insule presarate in Marea Ligurica, Marea Tireniana sau Marea Mediterana. Importante sunt Sicilia (25707 km2 ) si Sardinia (24089km2) care se va bucura de o anumita autonomie. In rest insula Elba (223 km2), Pantelleria (82 km2), Ischia (46 km2), Lipari (37km2), Stromboli(12 km2), un singur sat San Vicenzo, cu 500 locuitori este amenintat adeseori de eruptia vulcanului Stromboli, Capri (10 km2 de frumusete), Procida (3,9 km2).

Italia nu se poate lauda cu fluvii lungi, deoarece putine sunt cele care depasesc 100 km Padul, Adige, Tibru, Arno si Piave.

Italia este impartita in regiuni, provincii, si comune. Cele 20 regiuni istorico-geografice sunt: Piemont, Valle d’Aosta (unde se vorbeste si franceza) Liguria, Lombardia, Trentino – Alto Adige (cu multi vorbitori de limba germana), Venezia Euganea, Friuli-Venezia Giulia, Trieste, Emilia – Romagna, Toscana, Umbria, Marche, Lazio, Abruzzo - Molise, Campania, Puglia, Bisilicata, Calabria, Sicilia, Sodergna, Veneto.

Italia cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si din Campia Padului, si o alta peninsulara ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri,precum si de inguste campii litorale. Alpii,in N.,se prezinta sub forma unui zid masiv care se desfasoara pe cca 1200 km pe directia E-V.Pe aceeasi directie se disting Alpii piemontezi,cu cele mai mari altitudini din Italia (Gran Paradiso 4061 m). Printul fara egal al inaltimilor este insa Mont Blanc-ul cu bergata lui de gheata ce se inalta pana la 4810 m (cucerirea lui a avut loc la 8 august 1786, cand medical Paccard impreuna cu calauza –Jaques Balmat l-a urcat pana in varf),Alpii lombarzi,mai putin inalti –dar cei mai extinsi si usor accesibili-,la poalele carora s-au format, prin bararea unor vai glaciare, mari lacuri glaciare si Alpii venetieni, cu bogat relief carstic.

Lacul Maggiore este cel mai vechi lac care are o atractie speciala :Insulele Borromeo numite astfel dupa numele proprietarilor printer ai caror membri s-au numarat un cardinal, un episcop si un sfant. Insola Bella, cea mai romantica dintre cele trei insule, a fost o stanca dezolanta cu doar cateva casute,pana in secolul al XVI-lea, cand contele Charles Borromeo III a hotorat sa civilizeze insula in onoarea sotiei sale,Isabella.Cu ajutorul arhitectului Angelo Crivelli, Charles a realizat splenditul palat si gradinile. Insola dei Pescatori este dupa cum sugereaza numele,un sat de pescari. Un alt palat Borromeo si gradini botanice complexe decoreaza Insola Madre. Toate cele trei insule sunt aprovizionate de feriboturi de la principalele orase de langa lac.

Lacul Lugano arata ca un animal cu coada foarte lunga din desenele animate. O mare parte a lacului se intinde pe teritoriului elvetian; doar extremitatea estica a cozii este in Italia,plus enclava Campione d’Italia, un orasel de langa lac, care ramane mandru si tipic Italia, fiind inconjurat in totalitate de teritoriu elvetian.

Lacul Como este cel mai de effect dintre lacuri. Are o lungime de 31 km si pana la 5 km latime. In mai multe locuri malul este o stanca abrupta, si Alpii (asigurand schiatul pe ghetari) se contureaza pe ca un zid la capatul Nordic al lacului.

Lacul Iseo este al cincilea ca marime dintre lacuri si masoara 24 km lungime si 5 km latime. Privelistile lacului se concenteaza in totalitate asupra insulei mari, care se afla in mijloc :plastic numita Monte Isola, aceasta este cea mai extinsa insula de pe vreun lac European si reprezinta imensul farmec al acestui lac si al imprejurimilor. (In partea de N-E a lacului, orasul Capo di Ponte este un bun punct de pornire pentru a explora Val Camonica, renumit pentru sculpturile preistorice in piatra. Au fost descoperite 158000 de scul;pturi in piatra, 75% dintre ele in zona Capo di Ponte, vechi de 8000 de ani. In partea de S-E a lacului se afla cel de-al doilea oras al Lombardiei, Brescia. Atractiile principale ale orasului sunt adunate pe Dealul Cydnean, in inima orasului, si inched ramasitele unui templu roman, un Muzeu Roman, care contine figura de bronz fin “ Victorie”,aflata mai demult pe frontonul templului, o mica gradina zoological, un castel din secolul alXV-lea si biserica San Pietro din secolul al XII-lea, toate asezate intr-un parc atractiv).

Lacul Garda este cel mai curat si cel mai intins dintre lacurile italiene.Este binecunoscut de turistii de nord-europeni, care vin sa navigheze si sa faca schi nautic.

Circulatia este facilitata de numeroase pasuri :Brenner (spre Austria ),Saint Gotthard, Bernina, Marele Saint Bernard (spre Elvetia ),Mont Cenis, Mont Blanc, Micul Saint Gotthard (spre Franta ).

Apeninii care ocupa cea mai mare parte a peninsulei si se continua si in insula Sicilia, unde scoarta terestra sufera continuu cutremure, schimbari ale nivelului pamantului si activitati vulcanice. Apeninii sunt mai fragmentati si prezinta altitudini mai scazute decat Alpii (alt. max. in varful Gran Sasso d’Italia –2914 m).Sunt cunoscuti pentru caracteristicile lor vulcanice:campuri de lava, vulcani activi (Vezuviu-1270 m, care domina golful Neapole,la arogantul, clocotitorul Etna –3269 din Sicilia.Vezuviul nu a avut activitate din 1944,dar Etna ramane o amenintare constanta. In 1992, lava a fost impiedicata sa ajunga in aproprierea oraselor cand Marina Americana a asezat blocuri de beton in drumul ei.Valea Boului din Etna, este o prapastie pustie, stancoasa ;aceasta a fost creata de o explozie vulcanica si reprezinta gauri pe care pufaie inca dare de fum), lacuri vulcanice (Bolsena Bracciano, Albano ).Insula Sardinia este morphologic distincta de restul Italiei, fiind un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podis. Coastele Italiei masoara peste 9000 km si sunt joase si nisipoase spre Marea Adriatica si inalte si abrupte spre Marea Tireniana. Numeroasele bai si golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor.

Reteaua hidrografica este bogata doar in numai doua rauri care sunt mai lungi si mai navigabile :Padul (Po),650 km lungime, care curge pe directia V-E drenand campia cu acelasi nume din N.,si Adigele(404 km ),ambele tributare Marii Adriatice. Se mai remarca si Ano care trece prin Florenta si Tribu care strabate Roma, ambele debusand in Marea Tireniana.