Potențialul Turistic al Județului Arad

Prezentarea Judeţului Arad

Situat în partea de vest a ţării, judeţul Arad se învecinează cu judeţele Bihor, Alba, Hunedoara și Timiș, și este principala poarta de intrare în România dinspre Europa centrală și de apus. Cu o suprafaţă totală de 7654 km2, judeţul cuprinde 78 de unităţi teritoriale și administrative din care un municipiu - Arad, municipiu reședinţă de judeţ, 9 orașe (Chișineu Criș, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota, Sebiș, Sântana) și 68 de comune.

Populaţia judeţului număra la ultimul recensământ 461791 locuitori din care 233992 locuitori aparţin urbanului. Din punct de vedere etnic, la recensământul din anul 2002, populaţia judeţului prezenta următoarea structură: 82,1% români, 10,6% maghiari, 3,8% rromi, 1,0% germani, 1,2% slovaci, 0,3% ucrainieni, 0,2% sârbi și 0,8% alte naţionalităţi și populaţie nedeclarată.

Prezenţbra locuirii în acest areal este atestată încă din paleolitic. Numeroase descoperiri arheologice au pus în evidenţă și atestă continuitatea locuirii în această zonă. Sunt bine reprezentate epoca bronzului, perioada formării și consolidării statului dac, perioada ocupării romane, epoca prefeudală și epoca feudală. Mureșul și cetatea dacică Ziridava sunt pomenite de Herodot și respectiv Ptolomeu, iar mai târziu, referiri la aceste meleaguri sunt întâlnite în scrierile medievale Legenda Sfântului Gerard, Gesta Hungarorum și Cronica pictată de la Viena.

Participarea locuitorilor Aradului la evenimente istorice importante sunt consemnate de-a lungul timpului în diferite documente. Revoluţia de la 1848 accentuează lupta de afirmare a poporului român și în perioada premergătoare Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Aradul devine un puternic centru unionist cu militanţi de seamă precum Vasile Goldiș, Stefan Cicio-Pop și Ioan Suciu. În prezent, judeţul Arad, prin valenţele culturale și economice ale localitaţilor componente ocupă un loc de frunte între judeţele ţării și dispune de un potenţial uman de mare valoare.

Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte

Data recensământului Numărul locuitorilor Desitate (locuitori/km)

29 decembrie 1930 488359 63,0

25 ianuarie 1948 476207 61,4

21 februarie 1956 475620 61,3

15 martie 1966 481248 62,1

5 ianuarie 1977 512020 66,0

7 ianuarie 1992 487617 62,9

18 martie 2002 461791 59,6

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Arad.

Peisajul natural al judeţului este caracterizat de prezenţa unui relief etajat de la est la vest, bine distribuit, de o reţea hidrografică tributară în cea mai mare parte celor două râuri importante, Mureșul și Crișul Alb, de prezenţa unui climat temperat continental cu influente oceanice și nu în ultimul rând de prezenţa unei flore și faune cu elemente de mare valoare. Relieful este grupat in proporţii aproximativ egale fiind reprezentat de treapta montană, treapta dealurilor, depresiunilor și culoarelor și de treapta câmpiilor, fiecare grupa în parte reprezentând cca. 1/3 din suprafaţa totală a judeţului.

Cele mai reprezentative unităţi de relief grupate la nivelul judeţului sunt: Munţii Codru-Moma - cu înăltimile cele mai mari atinse în Vf. Pleșu (1112 m) și depresiunea intramontană Moneasa-Rănușa, Munţii Bihorului - reprezentat de versanţii sud-vestici ai Munţilor Găina cu vârful Găina (1486 m), piatră de trei hotare și vârful Piatra Aradului (1429 m), Munţii Zărandului, Piemontul Codrului, Depresiunea Zarandului, Depresiunea Almaș-Gurahonţ, Depresiunea Hălmagiu, Dealurile Lipovei, Culoarul Mureșului (Lipova-Petriș), Câmpia Aradului, Câmpia Vingăi, Câmpia Teuzului (Câmpia Cermeiului) și Câmpia Crișului Alb.