Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia

Cap. I DESCRIEREA REGIUNII

Regiunea Sud-Muntenia este situată în partea de sud a României, având o suprafață de 34.453 kmp (14.45 % din suprafața României), corespunzătoare județelor Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova si Teleorman. În partea de sud, regiunea se învecinează cu Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanța formelor de relief de joasă altitudine: câmpii și lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% și doar 9,5% munți.

I.1 Caracteristici demografice

Populația totală a celor șapte județe componente a acestei regiuni era în 2005 de 3.342.042 locuitori, reprezentând 15,4% din populația României. Densitatea populației este de 96,6 loc/kmp, valoare superioară mediei pe țară (90,7 loc/kmp). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub media pe țară, explicabil prin faptul că, exceptând judetțl Prahova, majoritatea populației trăiește în mediul rural. Regiunea Sud are o rețea de localități alcatuită din 48 de orașe (din care 16 municipii), 517 comune și 2018 de sate. Cele mai multe orașe (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructură deficitară, apropiată de cea a zonelor rurale. Numai 2 orașe au peste 100.000 de locuitori (Ploieși și Pitești).

I.2 Forța de muncă și migrația

Ponderea populaţiei ocupate era în anul 2005 de 35,7% din populaţia regiunii, sub media pe ţară(38,8%), valorile cele mai ridicate înregistrându-se în Argeş(39%) şi Teleorman (37,7%). Gradul de ocupare a populaţiei pe sectoare de activitate, la nivel regional, indică o pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultură(39,7%) şi o pondere relativ scăzută a celei ocupate în industrie (23,7%) şi servicii (36,6%). Judeţele sudice ale regiunii sunt preponderent agricole, cu o pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultură: Teleorman, Giurgiu (59,4 % şi 57,5%), Călăraşi (51,5%). Judetele Prahova şi Argeş se caracterizeazăprintr-o pondere ridicatăa populaţiei ocupate în industrie şi servicii.

În ceea ce priveşte rata şomajului, la 31 decembrie 2005, aceasta era de 7,4% la nivelul regiunii, cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrându-se în judeţele Ialomiţa (12,1%) şi Călăraşi (9%), iar cele mai reduse în judeţele Argeş(5,2%) şi Giurgiu (5,6%). Lipsa locurilor de muncă în zonele rurale determină o masivă plecare către Bucureşti şi migratia tinerilor către Europa de Vest.

I.3 Economie regională

Structura economică a regiunii este caracterizată de dominarea industriei în cele 3 județe (Prahova, Dâmbovița și Argeș) din nordul acesteia și agriculturii în cele 4 județe (Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița) din sud. După anul 1989 economia regiunii a avut în general o evoluție descendentă, datorată dezechilibrelor moștenite a neconcordanței dintre componentele reformei economice și a utilizării neraționale a resurselor naturale și umane, cu impact negativ asupra productivității, eficienței și ratei de angajare. Fenomenul de declin economic, generator a unor probleme sociale, precum reducerea gradului de ocupare a forței de muncă, persistența șomajului de lungă durată, accentuarea unor dezechilibre structurale, reducerea nivelului de trai și deteriorarea calității vieții, s-a atenuat pe parcursul ultimilor ani înregistrandu-se în această perioadă o evoluție lentă, dar pozitivă a economiei, având efecte benefice asupra mediului social. Compexa și diversificata industrie a cărei contribuție la PIB-ul regional a fost la sfarșitul anului 2004 de 28,2%, este reprezentată prin toate ramurile ei, ponderea însă deținând-o industria chimică și petrochimică (județele Prahova și Argeș), industria construcției de mașini , echipamente și mijloace de transport (județele Prahova , Argeș și Dâmbovița), industria textilă , a confecțiilor și alimentară, forța de muncă ocupată în cadrul acestora fiind de 25,3%. În producția de utilaj petrolier și chimic, de frigidere, lămpilor electrice cu incandescență și în producția de automobile Dacia și Aro, regiunea deține supremțtia la nivel de țară. Industria are o pondere ridicată în județele din Nord, aici aflându-se și importantele centre urbane ale acesteia: Ploiești, Pitești și Targoviște-care au constituit și constituie în continuare poli de dezvoltare și centre de polarizare pentru noi activități industriale pe lângă cele tradiționale existente și pentru investițiile străine. Urmarea procesului de privatizare înca nefinalizat și de trecere la economia de piață: s-a înregistrat un declin fundamental al numărului și mărimii întreprinderilor de stat concomitent cu creșterea numărului de societăți comerciale private.Sectorul privat caracterizat de o evoluție în timp lentă dar constant pozitivă, este relativ bine reprezentat la nivelul regiunii, fiind susținut de crearea și dezvoltarea continuă a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM). În cadrul regiunii, dintr-un total de 9056 societăți active existente, 8811 erau IMM-uri, domeniile de activitate ale acestora acoperind majoritatea ramurilor economiei. Sectorul serviciilor, slab dezvoltat înainte a înregistrat în ultimii ani o evoluție pozitivă în anumite domenii, cu precădere în activitățile comerciale și de desfacere, numărul populației ocupate în acest domeniu fiind de 20,9 mii persoane. Tendința oscilantă în evoluția acestui sector la nivel regional și dimensiunile relativ reduse ale acestuia, constituie una din principalele deficiențe ale structurii economice din regiune, ceea ce reflectă o dezvoltare subdimensionată atât în raport cu nevoile populației cât și în raport cu celelalte sectoare ale economiei regionale. Potențialul economic și uman, resursele bogate ale solului și gradul sporit de urbanizare și industrializare, caracteristici dominante în special zonei de Nord și mai puțin zonei de sud, au constituit condițiile favorizante de atragere și pătrundere în regiune a investițiilor străine, care pe departe poate fi considerat suficient.