Trasee prin sudul țării - cetățile de scaun

Bucureşti-Târgovişte(80km)-Câmpulung(146km)-Curtea de Argeş(192km)-Piteşti(228km)-Bucureşti(342km)

Este un itinerar care curprinde cetăţile de scaun ale Ţării Româneşti de a lungul veacurilor: Bucureşti, Târgovişte,Câmpulung şi Curtea de Argeş. Vechi edificii – monumente de arhitectură medievală – mărturii aflate în muzee, diferite vestigii evocă cetăţile voievodale dintre Carpaţi şi Dunăre. La atracţiile itinerariului se mai adaugă varietatea şi frumuseţea peisajului oferit de colinele subcarpatice, mulţimea centrelor de interes etnografic, întinsele zone de livezi.

0 km – Bucureşti (oraş prezentat în turul de Bucureşti)

31 km – Bâldana sat ramificaţie la dreapta DN71 spre Târgovişte (49 km)

37 km – Răcari – comună ramificaţie la stânga pe DL spre Slobozia Moară comună la joncţiune cu DN7

39 km – Ghergani sat conacul scriitorului familiei Ion Ghica (1817-1897)-se păstrează parterul edificiului şi cavoul familiei proiectat de arhitectul Gr. Cerchez

52km – intersecţie cu DJ701 la stânga spre Brăniştea (6km)comună; la dreapta spre Cornăţelu (7km) comună târg cu manifestări folclorice pe 8 septembrie.

60km – intersecţie cu DL; la stânga spre Nucet (4km) comună; mânăstire din 1490 ctitoria lui Gherghina pârcălabul; la dreapta spre Băleni Români (8 km) aşezare pitorească din lunca Ialomiţei, urme ale unei cetăţi de pământ getice şi zidurile de incintă ale Conacului Bălenilor. Hanul Mare(sec.XVIII) recent restaurat, devenit loc de popas turistic; târguri tradiţionale (24.06 şi 26.10); centru de artizanat (traiste din păr de capră)

78km-Târgovişte, reşedinţa judeţului Dâmboviţa – vizitarea oraşului .

Prezentare generală: Municipiul reşedinţă a judeţului Dâmboviţa 74500 locuitori, 280m altitudine.Localitate cu un bogat trecut istoric,Târgovişte se află situată pe Valea Ialomiţei, în zona de contact dintre Subcarpaţii Meridionali şi înaltă care poartă acelaşi nume ca oraşul. Amintită ca o a doua capitală a Ţării Româneşti în 1369, Târgovişte s-a dezvoltat cu deosebire în sec.XV când a devenit capitala stabilă a ţării.După 1459, când s-a construit curtea domnească din Bucureşti, unii domnitori au preferat oraşul de pe Dâmboviţa, iar alţii oraşul de pe Ialomiţa.Cu unele întreruperi, T. a fost capitala ţării până spre mijlocul sec. XVII şi a mai cunoscut o ultimă perioadă de strălucire în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) după care a decăzut fiind abandonată în timpul domniei fanarioţilor.

Dintre evenimentele istorice care s-au desfăşurat pe aceste locuri amintim că în octombrie 1595 trupele lui Mihai Viteazul şi cele ale lui Sigismund Bathory au alungat de aici oştile lui Sinan Paşa; în 1821 populaţia oraşului a participat activ la revoluţia lui Tudor Vladimirescu (care a fost asasinat în curtea Mitropoliei din Târgovişte); în 1848 numeroşi localnici au plecat la Bucureşti ca să depună jurământul de credinţă pe Constituţie iar guvernul revoluţionar si-a găsit un refugiu temporar în acest oraş, unde a văzut lumina zilei Ion Heliade Rădulescu unul dintre fruntaşii revoluţiei.

Spre sfârşitul secolului XIX au loc primele mişcări muncitoreşti care s-au amplificat în deceniile următoare.În 1907 un grup de muncitori a fost arestat ptr sprijinul acordat răscoalei ţărăneşti, iar în 1920 oraşul a fost curpins şi el de greva generală.

Obiective Turistice:

1 Curtea domnească:

Complexul de monumente ce alcătuiesc Curtea Domneasca de la Târgovişte reprezintă unul din cele mai importante ansambluri de arhitectură din Ţara Româneasca, şi are o mare valoare istorică şi artistică. Reşedinţa domnească de mai multe secole, Curtea Domnească oferă posibilitatea cunoaşterii unui capitol din istoria şi arta medievală a României.

Din anul 1967, Curtea Domneasca este transformată în ansamblul muzeal al Muzeului Judeţean Dâmboviţa, iar în prezent face parte din Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească" Târgovişte. În afară de muzeul în aer liber, în Turnul Chindiei funcţionează o expoziţie dedicată lui Vlad Ţepeş, ctitorul fortificaţiei; un lapidarium la subsolul Casei Domneşti ridicate de Petru Cercel, iar în Biserica mare domnească, o expoziţie de artă religioasă.

1. Poarta de sud.

Intrarea, folosită şi astăzi, se află sub Turnul-clopotniţă, construit la sfârşitul secolului al XVI-lea (1584) şi refăcut apoi în timpul domniilor lui Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu. Turnul clopotniţă are aceleaşi caractere constructive ca şi zidul interior al incintei (ridicat de Petru Cercel), de care se leagă organic, nu numai ca structură, dar şi ca aşezare în raport cu faţada zidului. Construcţia turnului a fost determinată de existenţa bisericii, care nu avea posibilitatea să adăpostească o clopotniţă în turlele proprii.