Turismul în județul Suceava

Teritoriul judetului Suceava prezinta o mare varietate de valori cultural –istorice – arta populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice, un cadru natural armonios imbinand cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului si agroturismului romanesc, in general si sucevean, in mod special.

Judetul Suceava are mari posibilitati de dezvoltare a turismului si agroturismului, practicarea acestora fiind nu numai posibila, dar si foarte necesara in etapa actuala. Veniturile banesti realizate vor conduce la ridicarea nivelului de civilizatie a judetului, iar locuitorii sai, prin ospitalitatea deosebita, ar putea atrage din ce in ce mai multi turisti, atat din tara cat si din strainatate. Cunoasterea spatiului turistic si agroturistic sucevean demareaza ca un experiment, continua cu o permanenta cercetare si se sfarseste printr-o pasiune constanta, intretinuta de dorinta permanenta a redescoperiri ori a revederii. Cuvintele nu vor putea reda intodeauna varietatea impresiilor, a gandurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiul emotiilor traite in strabaterea plaiurilor sucevene.

Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, inca din vremea traco – dacilor, asezarile umane moldovenesti au pastrat si mai pastreaza in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate intr-un mod superior in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltare a turismului si agroturismului sucevean. Pentru aceasta este necesara elaborarea unei politici clare si de perspectiva, cu privire la dezvoltarea turismului si agroturismului la nivel national si regional, in sensul stabilirii unor obiective precise si judicios esalonate in timp, spre care sa fie dirijate resursele financiare interne si internationale.

Resursele naturale reprezinta oferta primara a turismului si agroturismului, fiind alcatuita din componente naturale de peisaj, care sunt potentiale resurse turistice si agroturistice si joaca un rol determinat in dezvoltarea turismului, in general si agroturismului in mod special.

Elementele care trebuie puse in valoare in mod special sunt:

- valoarea recreativa, estetica si peisagistica, nu in putine randuri determinata in alegerea destinatiei (munte, deal sau campie);

- valoarea curativa (balneoclimaterica) a bioclimatului sau a factorilor naturali (de cura) a zonei;

- cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby – uri (oglinzi de apa, masive, muntoase, pesteri, resurse cinegetice, strat de zapada);

- valoarea cognitiva in cazul componentelor desemnate ca parcuri, gradini botanice sau zoologice, rezervatii stiintifice sau monumente ale naturii.

1. RESURSE NATURALE

Resursa naturala reprezinta baza existentei vietii pe Terra, principalul obiect al activitatii economice in procesele sale de obtinere a bunurilor destinate existentei omului si a societatii umane in general. Sub raport economic, judetul Suceava dispune de bogate si variate resurse naturale: minereuri de fier si mangan in zona Vatra Dornei – Iacobeni, Neagra Sarului, Brosteni, Dadu, Ciocanesti, Orata, Mestecanis, Argestru, Saru Dornei, Dealul Rusului, Cosna; minereuri de sulf in zona Muntilor Calimani, la Fundu Moldovei si Lesul Ursului; oxizi de fier, sideroza, blenda, galena argintifera, calcopirita si pirita la Iacobeni, Saru Dornei, Carlibaba, in bazinul Tibaului si pe cursul superior al

Bistritei; sare gema si saruri delicvescente la Cacica; sulf, silice, opal si cuart la Gura Haiti; pirita si sulfuri polimetalice la Fundu Moldovei si Lesul Ursului; cariere de piatra, calcar si var la Botus, Pojorata, Campulung Moldovenesc, Paltinoasa; turbarii oligotrofe la Poiana Stampei; baritina la Ostra; izvoare minerale carbogazoase cu efecte terapeutice de la Cosna si Dornisoara pana la Saru Dornei si Neagra Sarului, precum si pe raza localitatii Vatra Dornei.

Notiunea de resursa economica este mai cuprinzatoare decat resursa naturala provenita din mediul inconjurator prin faptul ca are in continut atat resursa naturala, cat si forma de materie prima in care ajunge resursa naturala ca urmare a prelucrarii in cadrul diferitelor ramuri ale activitatii economice. Resursele naturale, in forma lor elementara, cuprind substanta, energie si informatie. Pentru a pune in evidenta unele caracteristici utile din punct de vedere turistic si economic, se impune o clasificare a resurselor dupa mai multe criterii:

A. Dupa criteriul locului din spatiu in care se afla resursa, exista:

- resurse provenite din atmosfera (aer, energie eoliana si solara, lumina);

- resurse din hidrosfera (apa, minerale dizolvate, energie hidraulica);

- resurse din litosfera (minerale, combustibili,sol);

- resurse din biosfera ( fauna si flora, populatia ca forta de munca, energia animalelor);

B. Dupa criteriul modului de utilizare in faza de prelucrare, resursele pot fi:

- resurse care devin materii prime pentru sectorul secundar al economiei (substante, informatii);

- resurse care sunt sau produc energie (combustibilii, minereurile radioactive, forta vantului si a apei, energia solara, forta de munca, animalele de munca etc);

- resurse informationale produse de stiinta si tehnica (tehnologii, informatii economice etc);

C. Dupa criteriul gradului de cunoastere avem urmatoarele grupe de resurse:

- resurse indentificate exploatabile in conditii economice avantajoase;

- resurse cunoscute, dar a caror exploatare nu este economica in conditiile curente;

- resurse presupuse exploatabile;

D. Dupa criteriul durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de refacere a resursei, acestea pot fi:

- resurse inepuizabile (aerul, apa, energia solara);

- resurse epuizabile (marea majoritate a resurselor). Din aceasta categorie se desprind resursele epuizabile neregenerabile (zacaminte de minerale sau combustibili) si resursele epuizabile regenerabile (plantele, animalele).