Turismul Spațial în Europa

Despre turismul în spaţiu

Turismul în spaţiu nu mai este doar ciudata viziunea a scriitorilor de science fiction. Cu toate că este accesibil doar celor foarte bogaţi, turismul în spaţiu oferă o aventură unică care este căutată de un procentaj ridicat al populaţiei. De la uluitoarea senzaţie de a vedea Pământul din spaţiu până la senzaţia de imponderabilitate, turismul în spaţiu oferă o experienţă de-o viaţă turiştilor înstăriţi.

Prin intermediul companiei Space Adventures şi a programului Russian Soyuz, americanul Dennis Tito a devenit primul turist care a plătit pentru a merge în spaţiu. Acesta a fost urmat mai târziu de sud africanul Mark Shuttlework şi americanul, om de ştiinţă, Gregory Olsen. Imediat după, călătoriile private în spaţiu, pentru turiştii plătitori, au fost temporar suspendate când vehiculele Soyuz au devenit singurul transport disponibil către Staţia Spaţială Internaţională după dezastrul din Columbia.

Companii private din Rusia, Europa şi Statele Unite se întrec să devină viitorii lideri în turismul spaţial. Chiar dacă analiştii imaginează turismul în spaţiu devenind din ce în ce mai important, progresul este un proces lent. Analiştii spun că hotelurile spaţiale plutitoare sunt la orizont, însă atâta timp cât turismul în spaţiu nu este mai accesibil, nu va exista o piaţă substanţială pentru hoteluri.

Interesul pentru călătoriile în spaţiu este încă unul neexploatat. Turismul în spaţiu este clasat astăzi în registrul “aventuri de luat în considerare când fondurile ne permit” şi în acest context, zborul în spaţiu este privit ca aventura finală.

De la vagonul de tren la naveta spaţială

Ca să vă daţi seama de viteza cu care progresăm, în urmă cu un veac, bucureştenii descopereau excursiile de agrement pe calea ferată, până la Sinaia, acele plimbari descrise de Caragiale, cu trenuri zise "de placere", care circulau duminica, la tarife mult reduse faţă de cele din zilele de lucru. Iar acum, dupa numai o sută şi ceva de ani (puţin, la scara istoriei), excursiile de placere nu mai au loc spre Sinaia, ci în spaţiu, la sute de kilometri deasupra Sinaiei!

Turismul spaţial există deja, iar noi suntem norocoşii martori ai naşterii lui. Poate unii dintre noi vor fi îndeajuns de norocoşi pentru a-i fi şi beneficiari.

Visul există de mult, dar modalităţi concrete de împlinire a lui s-au ivit odată cu construirea Staţiei Spaţiale Internationale (ISS). Orbitând la 300-400 km de suprafaţa Terrei, ISS este un ansamblu de laboratoare de cercetare şi staţii de observaţie, unde câţiva astronauţi desfăşoară permanent activităţi foarte specializate, care lărgesc aria cunoaşterii umane.

Dintr-o dată, privilegiaţii acestei lumi şi-au dat seama că există un loc în care prea puţini au acces ; or, un loc văzut până acum de numai câteva zeci de oameni reprezintă cea mai tentantă destinaţie din lume. Dacă se poate ajunge acolo, de ce nu s-ar duce cineva şi într-o vizită de placere- Banii nu erau o problemă, aşa că

Până acum, 8 călători au vizitat Staţia Spaţială Internaţională doar din curiozitate şi din plăcerea descoperirii, fără a avea obligaţii profesionale pe acolo (deşi, cu unii dintre ei, au fost încheiate acorduri prin care respectivii se obligau să realizeze şi oarecare observaţii şi cercetări la faţa locului, aceasta fiind o modalitate de a reduce costurile). Pentru a-i desemna, s-a încetăţenit deja termenul de "turist spaţial", deşi unii au obiectat, în virtutea faptului că au contribuit la munca de pe ISS în baza acordurilor de "prestări de servicii" despre care am vorbit mai sus. O listă cu numele, naţionalitatea şi durata sejurului pentru fiecare dintre ei este urmatoarea :

o Dennis Tito - american - 9 zile (28 aprilie - 6 mai 2001)

o Mark Shuttleworth - sud-african/britanic -11 zile (25 aprilie - 5 mai 2002)

o Gregory Olsen - american - 11 zile (1 - 11 octombrie 2005)

o Anousheh Ansari - iraniană/americană - 12 zile (18 - 29 septembrie 2006)

o Charles Simonyi - maghiar/american 15 zile (7 - 21 aprilie 2007) şi încă 14 zile (26 martie - 8 aprilie 2009)

o Sheikh Muszaphar Shukor - malaezian - 11 zile (10 -21 octombrie 2007)

o Richard Garriott - american / britanic 12 zile (12 -23 octombrie 2008)

o Guy Laliberté - canadian - 12 zile (30 septembrie - 11 octombrie 2009)

Un business nou şi plin de promisiuni

Un număr de aproximativ 20 de companii muncesc de zor la dezvoltarea unor afaceri în acest nou domeniu, cu gândul de a deveni un soi de tour-operatori specializaţi pe destinaţii "extraterestre".

Ţinând seama de ritmul ameţitor de rapid al progresului tehnologic, se pare că e loc destul chiar şi pentru mai multe astfel de firme de turism. Deocamdată, prea puţine sunt cele care chiar oferă astfel de călătorii şi sejururi, iar din cauza numarului lor mic, preţurile sunt enorme.

Exemplu concret : ca să zbori, prin firma Space Adventures, până la Staţia Spaţială Internaţională, la bordul unui vehicul Soyuz, cu plecarea de pe cosmodromul Baikonur, din Kazahstan, ar trebui să plăteşti 25-30 milioane USD. (însă, recent, ruşii au anunţat că suspendă transportul turiştilor spaţiali spre ISS, din 2010 şi până în 2012, până când vor înnoi parcul de vehicule Soyuz.)

E drept, criza economică a afectat afacerile în domeniu, jumatate dintre miliardarii înscrişi pe lista de aşteptare renunţând să mai plece, având probabil ceva mai urgent de facut cu banii. Totuşi, există încă doritori, ISS exercitând în continuare o mare atracţie asupra celor înstăriţi, ca fiind o destinaţie pe care chiar nu şi-o permite oricine.