Scrierea Academică

Seminar
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comunicare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 5006
Mărime: 45.34KB (arhivat)
Publicat de: Dorian Drăgoi
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Melentina Toma

Extras din seminar

Redactarea oricărui text nu impune anumite reguli pentru o utilizare privată sau după optimizări personale diverse. Cu totul altă situaţie întâlnim în cadrul comunităţii ştiinţifice unde forma şi conţinutul textelor nu poate fi lăsată la libera exprimare. Tocmai de aceea s-au constituit în timp un set de reguli de redactare pentru textele cu semnificaţie sau utilitate ştiinţifică, ajungându-se la delimitarea unei adevărate tehnici de redactare ştiinţifică sau cu alt nume tehnica scrierii academice. Literatura de specialitate din limba română cuprinde deja o serie de titluri de referinţă fie că e vorba de traducerea unor autori străini fie de contribuţia unor specialişti români* . Tematica fiind foarte vastă ne vom rezuma în aceste pagini la câteva reguli de redactare ştiinţifică şi la modalităţile în care programul Word poate fi de un real ajutor în acest sens : este vorba de a aplica cunoştinţele deja acumulate unor rigori impuse de mediul ştiinţific/academic.

Începând cu primii ani, studenţii de la orice profil de învăţământ sunt puşi în situaţia de redacta diferite texte fie pentru uzul personal (de exemplu fişe de lectură) fie pentru uzul didactic în general (rezumate, comunicări, articole, lucrări de licenţă sau dizertaţie). Indiferent de specificul acestora orice tip de text trebuie să întrunească o serie de condiţii fie pentru o utilizare judicioasă fie pentru accesibilitatea ştiinţifică din mediul academic. Cu alte cuvinte se cere un anumit standard calitativ al acestor texte. De altfel A. Şerbănescu (op. cit.; 16) atrăgea atenţia că orice text redactat, pentru a fi bun, trebuie să aibă o temă bine aleasă, un conţinut unitar, vocea autorului să se impună ca şi autoritate în domeniu, textul respectiv să aibă un scop clar, să fie concis etc. La rândul lor G. Ferreol şi N. Flageul (op. cit.; 121) recomandau ca orice text cu pretenţii de a fi ştiinţific trebuie să fie lizibil (fără ştersături, abrevieri incorecte etc.), să aibă o punctuaţie şi o ortografie corectă, să aibă destule alineate noi dar nu în exces, să fie precis şi sobru (fără clişee şi stereotipuri), să fie echilibrat (fără parcimonie sau prolixitate). Dacă este vorba despre un material pe care îl dorim foarte important pentru cercetarea ştiinţifică în general un număr de întrebări, printre altele, trebuie lămurite (S. Chelcea, op. cit., pp. 18-19) : este problema cercetată-semnificativă, abordarea este originală, sunt instrumentele cercetării valide, există o legătură cu variabilele din cercetare, sunt testate ipotezele, este populaţia investigată reprezentativă, respectă cercetarea standardele etice, au aplicativitate rezultatele cercetării?

În sfârşit, pentru a concluziona, vom aminti şi punctul de vedere al lui U. Eco (op. cit., pp. 35-39). Savantul italian se întreba asupra criteriilor după care un text poartă amprenta ştiinţificităţii şi trăgea concluzia că, pentru aceasta, respectiva cercetare:

-se referă la un obiect recognoscibil şi de ceilalţi ;

-spune lucruri care nu au mai fost spuse sau reinterpretează lucruri deja spuse ;

-trebuie să fie utilă celorlalţi ;

-furnizează elemente pentru verificarea ipotezelor.

Din cele spuse până acum se întrevede faptul că indiferent de lucrarea pe care o avem de alcătuit şi indiferent de etapa aflată în lucru, se cere imperios o tratare corectă a textelor cu care se intră în contact, de la simpla cercetare bibliografică iniţială până la redactarea finală a acestora. Evident că în toate aceste etape lucrul cu calculatorul şi cu disponibilităţile generate de acesta devine de fapt o necesitate în condiţiile în care majoritatea autorilor constată că astăzi este imposibil să mai redactăm ceva de mână, mai ales când se pune problema culegerii, editării, stocării unui text.

IV.I. Bibliografia

Ne vom referi în continuare la primele instrumente cu care operează studenţii debutanţi. Intrând în biblioteca universitară (de exemplu BCU “Mihai Eminescu” Iaşi) pentru început ei trebuie să-şi constituie unele bibliografii, fişiere de lectură, fişiere de idei, fişiere de citate. Chiar dacă acestea sunt în primă instanţă redactate de mână se recomandă transcrierea lor în formă computerizată şi stocarea lor în vederea lucrărilor viitoare pe care le vom finaliza (în acest scop transferul de informaţii va fi cu mult facilitat !).

Preview document

Scrierea Academică - Pagina 1
Scrierea Academică - Pagina 2
Scrierea Academică - Pagina 3
Scrierea Academică - Pagina 4
Scrierea Academică - Pagina 5
Scrierea Academică - Pagina 6
Scrierea Academică - Pagina 7
Scrierea Academică - Pagina 8
Scrierea Academică - Pagina 9
Scrierea Academică - Pagina 10
Scrierea Academică - Pagina 11
Scrierea Academică - Pagina 12
Scrierea Academică - Pagina 13
Scrierea Academică - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Scrierea Academica.doc

Alții au mai descărcat și

Arta de a convinge - manipulare versus influențare

Introducere Situaţiile în care o persoană este nevoită să vorbească în public sunt nenumărate. Simple întâlniri cu colegii, cu beneficiarii...

Evaluarea moralității comunicării persuasive cu ajutorul testului TARES

1.Introducere-comunicare persuasivă Convingerea profesională este un mijloc pentru un scop imediat și instrumental.Persuasiunea etică trebuie să...

Comunicarea în Cadrul Grupului

Oamenii traiesc organizati în grupuri deoarece sunt fiinte sociale. Un grup social reprezinta un ansamblu de indivizi între care exista relatii...

Comunicare - Obiective și funcții

10.10.2017 Importanta comunicarii in activitatile sociale si cele economice Definitie: Comunicarea evidentiaza transmiterea, mesajelor sub...

Comunicare publicitară

Modulul I: Istoria publicitatii Scopul si obiectivele modulului: prezentarea istoriei publicitatii. Scurta recapitulare a conceptelor prezentate...

Teoria Comunicării Publice

Orice eveniment, acţiune sau atitudine umană - dar şi modul în care comunicăm despre acestea - se defineşte şi se structurează în funcţie de trei...

Comunicare și relații publice

CURSUL I :COMUNICAREA UMANA:CONTINUT,STRUCTURA,FUNCTII; 1.1 AXIOMELE COMUNICARII Am fi putut intitula expunerea de mai jos" principii...

Comunicare de Afaceri și Negociere în IMM-uri

CURSUL 1 COMUNICAREA INTERPERSONALĂ ÎN AFACERI. CUNOAŞTEREA POTENŢIALULUI CLIENT 1.1 Comunicarea interpersonală cu clienţii Fapt indubitabil,...

Te-ar putea interesa și

Începuturile monahismului în România

Cuvant introductiv « Monahismul este stilul de viata evanghelica consacrata rugaciunii , contemplatiei si ascezei , in retragere de lume si in...

Junimea

I. Junimea 1. Prezentare generală Societatea Junimea a luat fiinţă la Iaşi, din iniţiativa unor tineri reîntorşi de la studii din străinătate şi...

Umanism românesc

1. Introducere Umanismul: curent literar apărut în timpul Renaşterii (în secolul al XV-lea), bazat pe „redescoperirea” operelor antichităţii...

Problema plagiatului în mediul academic românesc - Cazul Olivian Mastacan

Tema plagiatului a reușit, în cea de-a doua decadă a secolului XXI, să acapareze mediul jurnalistic românesc, deservind totodată și ca armă în...

Junimea - Cronologie

După Unirea din 1859, paradigma culturală realizată de paşoptişti este pusă în discuţie şi supusă unui sever examen critic de o nouă generaţie de...

Plagiatul

Plagiatul este un subiect delicat și de întindere mare, care se poate regăsi în mai multe domenii, continuând să fie o problemă majoră în lumea...

Analiza comparativă a principalelor produse științifice

Demersul științific trebuie să demonstreze cunoașterea științifică a domeniului vizat, să conțină elemente de originalitate în dezvoltarea sau...

Aparatul argumentativ, instrument pentru organizarea textului

1. Introducere Epoca contemporană este caracterizată de evoluția tehnologiei și apariția unor inovații remarcabile. Datorită progresului...

Ai nevoie de altceva?