Istoria Economiei

1.Periodizarea istoriei

a)Universală:

-Epoca străveche( preistorie):prioada de timp cuprinsă între zorii apariţiei societăţii omeneşti şi formarea primelor state sclavagiste

-Epoca antică: da le formarea primelor state sclavagiste până la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus(476en)

-Epoca medievală(Evul mediu):de la prăbuşirea Imperiului Roman de Apus, până la Revoluţia Burgheză din Anglia(1642)

-Epoca modernă:între 1642 şi Primul Război Mondial

-Epoca contemporană:de la încheierea Primului Război Mondial şi până în zilele noastre

b)Naţională:

-Epoca Străveche:din cele mai vechi timpuri şi până în secolul VII î.e.n

-Antichitatea(Epoca veche, sau geto-dacă, inclusiv perioada stăpânirii romane în Dacia):între secolul VII î.e.n şi anul 271 e.n.(retragerea trupelor şi administraţiei romane); Perioada cuprinsă între anul 271 şi sec IX-X este denumită perioada de trecere la feudalism

-Evul mediu:între sec IX-X şi prima jumătate a secXIX

-Epoca modernă:între 1821(Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu) şi 1918, sfârşitul primului război mondial

-Epoca contemporană:de la sfârşitul primului război mondial până în zilele noastre

2.Sisteme economice din perioada premergătoare constituirii statului român modern

Un sistem economic este acea modalitate de organizare şi funcţionare a societăţii în vederea producerii, distribuţiei, schimbului şi consumului de bunuri şi servicii necesare funcţionării ei.

În perioada comunistă, noţiunea de sistem economic este utilizată în sens de formaţiune economico-socială care are ca esenţă modul de producţie alcătuit din forţele de producţie şi relaţiile de producţie.

Se consider că omenirea a cunoscut 5 tipuri de sisteme economice:

-sistemul economiei închise

-sistemul economiei artizanale

-sistemul economiei capitaliste(de piaţă)

-sistemul economiei colectiviste(socialist-comuniste)

-sistemul economiei corporatiste

În funcţie de modul în care se realizează consumul ele sunt: economie natural şi de schimb.

În funcţie de modul de utilizare a resurselor ele sunt:economie de piaţă şi economie de comandă.

Pentru caracterizarea dimensiunii economice a civilizaţiei româneşti(de la întemeierea statului dac centralizat până la formarea statului român modern) identificăm 4 tipuri de sisteme economice:

a)Economia sclavagistă

Trăsătura fundamental o constituit-o munca sclavilor, omul fiind “singurul motor aflat la dispoziţia omului”(Fernand Braudel)

S-a caracterizat prin proprietetea stăpânilor de sclavi asupra mijloacelor de producţie, precum şi asupra sclavilor. Sclavii erau consideraţi “vite umane”, “unelte vorbitoare”. Sclavii proveneau în principal, din teritoriile ocupate ca urmare a unor acţiuni militare.

Cu toate că prductivitatea muncii sclavilor era redusă, utilizarea lor în masă a permis nu numai realizarea unor construcţii ce impresionează şi astăzi dar şi dezvoltarea unei producţii de bunuri economice destinate schimbului.Deşi economia sclavagistă a cunoscut moneda, capitalul commercial şi cămătăresc, ea a fost predominant naturală.

Societatea sclavagistă s-a prăbuşit ca urmare a numeroase cause străns legate între ele: criza economică, dificultăţi în purtarea de războaie offensive prin care se procurau sclavi ieftini, numeroasele răscoale ale sclavilor şi ţaranilor aserviţi, presiunea popoarelor “barbare”.

În perioada de descompunere a societăţii sclavagiste, pentru a face faţă necesităţii de a-şi cultiva moşiile, unii propietari şi-au eliberat o parte din sclavi colonizându-I pe anumite parcele, aceştia având obligaţia de a le da foştilor stăpâni o parte din producţia obţinută şi de a le presta anumite munci.

Pe teritoriul Daciei, sclavia s-a dezvoltat mai mult în a doua jumătate a sec I î.e.n. şi s-a intensificat în perioada cuceririi romane(106-271)

b)Economia obştii săteşti

A constituit principal formă de organizare social-economică a populaţiei rurale de pe teritoriile româneşti în intervalul cuprins între retragerea aureliană(271 e.n.) şi constituirea statelor feudale, prioadă pe care istoricii o numesc “de trecere la feudalism”.

Structurată la nivelul unui sau mai multor sate, obştea sătească reprezenta o unitate economică şi politico-administrativă cu funcţii multiple: asigurarea desfăşurării normale a vieţii economice, mentinerea ordinii, executarea unor lucrări de interes obştesc, judecarea delictelor, paza şi apărarea teritoriului, repartizarea şi strângerea dărilor către stăpânitori.

Trăsături:

-Existenţa, alături de proprietatea somună asupra unor terenuri,apelor, pădurilor, păşunilor, a proprietăţii private ereditare, pe familii, asupra unor loturi de pământ, casei, curţii, uneltelor.

-Munca în comun a suprafeţelor de pământ care alcătuiau partea nedistribuită(rezerva obştii) în scopul stisfacerii unor nevoi generale, respective folosirea în devălmăşie a păşunilor, apelor, pădurilor

-Autohtonia membrilor, în obşte nefiind admişi aloheni decât prin căsătorii şi asimilare în colectivitate

-Funcţionarea pe baza principiilor solidarităţii fiscal şi penale, ale dreptului prioritar al obştii de a-şi însuşi orice bun pe care un membru ar fi vrut să-l înstrăineze

-Conducerea de către adunarea obştii care lua decizii în toate problemele colectivităţii

c)Economia feudală

Este o formă de economie care a predominat în Evul Mediu, caracterizată prin existenţa marilor domenii funciare(latifundii) aflate în proprietatea laică sau bisericească, în cadrul cărora se produceau toate sau aproape toate bunurile necesare celor ce trăiau şi munceau pe teritoriile aparţinând proprietarului funciar, producătorii direcţi(iobagi, şerbi) fiind în stare de dependenţă, nu numai economic dar şi personal faţă de feudali(nobili, boieri, biserică, rege, domn).

Economia feudal era o economie închisă, preponederent natural, organizarea acesteia se limita la staisfacerea nevoilor populaţiei feudei, proprietarii neavând ca scop obţinerea profitului.În economia feudal, producţia se caracteriza prin predominanţa agriculturii şi a gospodăriei mici, printr-o tehnică mai avansată faţă de economia sclavagistă, dar încă mauală şi cu progrese obţinute într-un ritm foarte lent.