Relații internaționale - probleme

SEMINAR 1

INSTRUMENTELE INTERNATIONALE DE PLATÃ

1.1. Mecanismul DST (SDR)

1.1.1. Mijloacele de plată internaţionale

1.1.2. Funţiile DST

1.2.Tranzacţii bazate pe acord direct între membrii FMI

1.2.1. Exemplu

1.2.2. Probleme propuse

ANEXA

1.1. Mecanismul DST (SDR)

Mijloacele de plată internaţionale

Mijloacele de platã internaţionale sunt de mai multe feluri şi pot fi grupate în trei catgorii principale:

• valutele, care reprezintã moneda naţională a unei ţări, în cont sau efectivă, convertibilă sau neconvertibilă

• devizele sunt instrumente de platã, în general pe suport hârtie, care înlocuiesc banii efectivi şi sunt exprimate în monedă convertibilă sau neconvertibilã:

- cambii

- bilete la ordin

- cecuri

- acţiuni

- obligaţiuni

- alte valori mobiliare.

• monede internaţionale, recunoscute pe tot globul şi care sunt emise pe piaţa internaţională de societãţi financiare cu vocaţie internaţionalã:

- DST (Drepturi Speciale de Tragere - bani de cont, emişi de FMI fără garanţie materială)

- Euro (moneda UE)

- Amu (moneda Uniunii Monetare Asiatice) etc.

Funţiile DST

Funcţiile DST, aşa cum au fost stabilite la crearea Fondului Monetar Internaţional, aratã cã acesta este:

- etalon monetar

- mijloc de rezervă

- mijloc de plată

Operaţiuni ce se pot realiza cu DTS sunt de mai multe feluri, ţinând seama atât cã DST nu este o monedã materializatã şi, în consecinţã, nu poate fi utilizatã la tranzacţiile cu numerar:

- tranzacţii bazate pe acord direct între membrii FMI;

- acorduri swap, prin care se realizeazã, între partenerii de afaceri aflaţi în ţãri diferite, acordarea reciprocă de credit în valută la o dobândă convenită:

- la vedere

- la termen

- operaţiuni forward, adicã operaţiuni în care tranzacţia are loc imediat, în timp ce livrarea valutelor sau a devizelor se face după un termen convenit.

1.2.Tranzacţii bazate pe acord direct între membrii FMI

Ţãrile membre FMI pot desfãşura operaţiuni cu valute diferite, în cadrul mecanismului DST.

1.2.1. Exemplu – schimbarea unei valute contra DST :

Franţa doreşte să obţină suma de 700.000 coroane suedeze (SEK) contra DTS, schimbul făcându-se la cursul zilei.

Să se calculeze:

• suma DTS din contul de alocări DTS al Franţei şi Suediei după efectuarea tranzacţiei;

• costul tranzacţiei (creditului).

Se cunosc:

- alocări DST în contul Franţei=600.000 DST

- alocări DST în contul Suediei=500.000 DST

- cursul valutar:

1 USD =7,78 SEK

1 DST=1,43 USD

Contul DST al Franţei Contul DST al Suediei

Utilizãri Alocãri Utilizãri Alocãri

63.738,35 600.000 ---- 500.000

6.861,0 dobândã plãtitã Rezervã=536.261,66

(600.000-63.738,35) +63.738,35

Rezervã=

563.738,35+

6.861,0 dobãnda încasatã

a) se calculează suma în DTS pe care o va ceda Franţa în schimbul a 700.0000 SEK

In tranzacţia directă prin mecanismul DTS, ţara care cedeazã DTS contra altei monede va plăti dobândă, care i se va scãdea din contul de alocări DST.

Ţara care primeşte DST, respectiv acceptã sã cedeze o sumã în moneda sa naţionalã contra monedei de cont a FMI, va primi dobândă din partea ţãrii care apeleazã la acest schimb.

La calculul dobânzii se are în vedere rata dobânzii medii ponderate (săptămânal) a creditelor pe termen scurt pe pieţele monetare internaţionale cele mai importante, respectiv pieţele monetare ale SUA, Japonia, UE şi Marea Britanie

.Ţara participantă Ponderea

în DTS

(Pc) Volumul dat pe termen scurt

(Ci) Rata dobânzii pe piaţa respectivă

(Rd) Pc*Ci Pc*Ci*Rd

SUA 40 (0,40%) 45 mld $ 10,5% 18,0 1,890

Uniunea Europeanã 32 (0,32%) 105 mld $ 11,0% 33,6 3,696

Japonia 17 (0,17%) 30 mld $ 9,5% 5,1 0,485

Anglia 11 (0,11%) 40 mld $ 11,5% 4,4 0,506

Total 100% - - 61,1 6,577

Rata dobânzii la tranzacţiile prin mecanism DST în săptămâna respectivă:

Dobânda plătită de Franţa prin cedarea sumei de 63.738,35 DST va fi:

Aceeaşi dobândă va fi încasată de Suedia în contul său DST.