Evoluția teritorială a spațiului urban prin prisma schimbărilor legislative în Municipiului Slatina

Introducere

Oraș mic, de provincie, Slatina și-a jucat mereu rolul în liniște și a încercat să nu deranjeze pe nimeni de-a lungul istorie. Așezarea pe care astăzi se află orașul Slatina a apărut din timpuri străvechi, având ca avantaj drumurile importante care treceau pe acolo, precum: “drumul cerii”, ”oilor” sau cel al ”buților”. Acesta se extinde mai târziu pe dealurile vecine și pe Valea Oltului. Prima referire la numele de Slatina are loc pe dată de 20 ianuarie 1368 în privilegiul acordat de către Vladislav I Vlaicu negustorilor de la Brașov. Slatina apare aici ca vamă internă, punct obligatoriu de trecere a celor cu mărfuri pentru Olt.

Ca punct de legătura dintre Oltenia și Muntenia, Slatina s-a dezvoltat ca un centru comercial, apărând documentar ca un punct de vamă. Până în anul 1944, orașul avea un profil economic comercial agrar, dezvoltarea lui economică și socială a luat amploare în adoua jumătate a secolului al XX-lea, câ a fost inclus pe harta dezvoltării industriei naționale, odată cu apariția și funcționarea Uzinei de Aluminiu, astăzi S.C. ALRO S.A. Dezvoltarea economică industrială a orașului a determinat aspecte pozitive în dezvoltarea economică a comunităților locale, dar și aspecte negative resimțite în calitatea mediului. Orașul se evidențiază din punct de vedere economic-industrial, ca fiind un oraș al metalurgiei neferoase, a aluminiului. În vorbirea curentă de până la 1989, orașul era cunoscut cu numele de “cetatea aluminiului”.

Motivația alegerii temei

“Slatina, orașul meu de suflet “ a fost pentru multă vreme sloganul pe care toți slătinenii îl vedeau zilnic afișat pe străzi, stații de autobuze, microbuze sau clădiri. Acest slogan a reprezentat motivația pentru a alege arealul prezentat, acesta fiind atât orașul meu natal, cât și a câtorva mii de oameni risipiți în diferite colțuri ale țării.

Scopul lucrării

Scopul acestei lucrări este acela de a face o analiză asupra elementelor demografice, geologice, climatice, economice, turistice ale municipiului Slatina, dar și de a prezenta cititorului frumusețea arealului aflat în studiu.

Tipurile de surse bibliografice

Sursele bibliografice au fost reprezentate atât de cărți, reviste, teze de doctorat, articole de ziar, articole, cărți în format PDF până la site-uri online.

Metodologia utilizată

Metodologia utilizată în elaborarea lucrării constă în documentarea bibliografică, analiză, sinteză și obervare pe teren.

1. Așezarea geografică

1.1. Încadrarea matematică

Orașul Slatina este așezat pe meridianul de 24°1´57´´ longitudine estică și pe paralela de 44°26´33´´ latitudine nordică pe terasele înalte de pe stânga râului Olt la 170-175 m altitudine absolută, pe pârâul Șopot și pe artera rutieră E.94 (D.N.65) la 50 km de Craiova și 189 km de București.

Figura 1.( Localizarea pe hartă a orașului Slatina)

1.2. Aparteneța la una sau mai multe unități geografice

Slatina se află la contactul dintre Podișul Spinilor, subdiviziune a Platformei Cotmeana (ce face parte din Piemontul Getic) și Câmpia Boianului, subdiviziune a sectorului central dintre văile Olt și Argeș numită și Câmpia Teleormanului ce aparține Câmpiei Române.

1.3. Încadrarea administrativă

Slatina este reședință și cel mai mare municipiu al județului Olt, România. Orașul este situat în sudul României, pe malul stâng al râului Olt în regiunea istorică Muntenia la contactul cu Oltenia,fiind principalul centru industrial și socio-cultural al județului Olt.

1.4.Limite și vecini

Orașul se limitează la nord cu satul Proaspeți din Comuna Curtișoara si Comuna Cireașov (din 1968 comuna suburbana a Slatinei ); la Vest peste Olt cu Slătioara (comuna suburbană); la Est cu Valea Oboga și Valea Dârjovului, Comuna Buicesti, Valea Mare, Recea, Turia; in Sud terenurile agricole ale Comunei Brebeni si cu Comuna Milcov. Vatra actuala a orasului s-a extins prin alipirea satului Clocociov si a satului Parliti din Comuna Cireasov, care, in prezent este parte integranta din acest oras si s-a extins mai ales prin portiunea Nord-Estica intre DN65 si linia SNCFR Craiova - Bucuresti, unde de altfel, s-a construit platforma industriala a orasului.