Grile anatomie animală

Seminar
9/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 58 în total
Cuvinte : 27171
Mărime: 190.82KB (arhivat)
Publicat de: Laurian Chirilă
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.Dr. Viorel Miclaus

Extras din seminar

Grila 5

Preluat dupa Anatomie – FMVB

1. Topografia canalului parotidian în raport cu artera şi vena facială în treimea superioară a marginii rostrale a m. maseter la ecvine este: a) c.a.v., b) a.v.c., c) a.c.v., d) v.a.c., e) a.v.c.

2. La faţa profundă a m. maseter, imediat ventral de creasta maxilo-.facială, se evidenţiază: a) a. şi v. profundă a feţei, b) v. reflexă, c) a. facială, d) v. facială, e) n. Maseterin.

3. La marginea laterală a aripii atlasului poate fi abordat (ă): a) n. auricular mare, b) v. transversă a feţei, c) n. auricular posterior, d) n. auricular intern, e) a. occipito-musculară.

(preluat dupa Horseland)

4. Nervul jgheabului este plasat subcutan pe: a) latura caudală a trigonului Viborg, b) nici un răspuns corect, c) tendonul m. sternomandibular, d) latura superioară a trigonului Viborg, e) latura mijlocie a trigonului Viborg

5. Tendonul cărui muşchi străbate teaca tarsianămedială: a) m. flexor superficial, b) m. flexor lung al degetelor, c) m. flexor lung al degetului mare, d) m. tibial caudal, e) m. extensor digital lung.

6. Fundul de sac distal al marii teci sesamoidiene este situat: a) între bridele marelui burelet glenoidal, b) între metacarp şi tendonul m. interosos median, c) distal de lama transversă a m. flexor profund, d) sub ligamentul ungulo-sesamoidian impar, e) proximal de lama transversă a m. flexor digital profund.

7. Care din următoarele artere traverseayă compartimentul median al micii teci postcarpiene: a) a. carpiană laterală, b) a. digitală palmară comună II, c) a. palmară, d) a. radială, e) a. Mediană.

8. Proximal de pisiform, între cele două bride ale m. extensor carpo-ulnar, se poate bloca: a) n. radial, b) n. digital posterior, c) n. palmar lateral, d) n. cutanat lateral al antebraţului, e) n. dorsal al mâinii.

9. Care din următoarele artere însoţeşte n. cutanat sural plantar: a) a. plantară laterală, b) nici un răspuns corect, c) a. safenă medială, d) a. poplitee, e) a. tibială caudală.

10. Care din următorii muşchi formează profilul anterior al zeugopodiului toracal la ecvine: a) m. extesor carporadial, b) m. tensor al fasciei antebrahiale, c) m. tibial cranial, d) m. fibular lung, e) m. fibular III.

11. Nervul palmar lateral la ecvine: a) este senzitiv, b) trece prin marea teacă postacarpiană, c) trece prin teaca carpiană laterală, d) trece medial de pisiform prin mica teacă postcarpiană, e) nu este acompaniat de formaţiuni vasculare.

12. În regiunea chişiţei la ecvine: a) lig. pintenului întretaie în plan profund n. digital posterior, b) v. digitală proprie este plasată înapoia arterei digitale, c) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital posterior, d) a. digitală proprie este plasată înapoia n. digital mijlociu, e) se poate aborda fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene.

13. În şanţul metacarpian anterior se poate aborda: a) vena digitală dorsală comună III, b) sinoviala veziculară pentru tendonul m. extensor digital comun, c) fundul de sac dorsal al art. buletului, d) fundul de sac palmar al art. buletului, e) fundul de sac proximal al marii teci sesamoidiene.

14. La ovine, limfocentrul prescapular: a) este inervat de n. prescapular, b) apare diseminat pe traiectul ramurii ascendente a a. cervicale superficiale, c) este abordabil în şanţul delto-pectoral, traversat de v. cefalică brahială, d) este conformat la fel ca la taurine şi ecvine, e) este compact, palpabil şi abordabil transcutanat.

15. Linia tricipitală: a) se intersectează proximal cu şanţul latero-cranial al antebraţului, b) corespunde marginii ventrale a m. triceps brahial, c) corespunde marginii dorsale a porţiunii laterale a m. triceps brahial, d) este reper pentru blocajul plexului intercosto-brahial, e) este reper pentru blocajul perforantelor distale ale nn. intercostali.

16. Vena pintenului: a) nu are raport cu m. pielos toraco-abdominal, b) reprezintă vena toraco-dorsală, c) este afluent al venei subscapulare, d) însoţeşte lig. pintenului, e) trece la marginea superioară a m. pectoral ascendent.

17. Pe linia ce uneşte baza cozii cu unghiul intern al iliumului, subcutan, se blochează: a) nn. cluniali mijlocii, b) nn. plexului lombar cranial, c) nn. plexului lombar caudal, d) n. cutanat femural caudal, e) nn. cluniali craniali.

18. Pe “linia de mizerie” ventral de tuberozitatea ischiatică se poate aborda: a) n. cutanat sural dorsal, b) n. femural, c) a. iliaco-femurală, d) n. cutanat sural plantar, e) n. cutanat femural caudal.

19. În trigonul femural la ecvine sunt prezente: a) lnn. inghinale profunde, b) lnn. ileofemurale, c) lnn. subiliace, d) lnn. femurale, e) lnn. inghinale superficiale.

20. Truchiul arterial incisiv: a) irigă incisivii de pe arcada superioară, b) este acompaniat de trunchiul venos incisiv, c) se evidenţiază în şanţul gingivo-bucal, d) nu are satelit venos, e) acompaniază porţiunea verticală a organului vomero-nazal.

21. Nervul zigomatico-temporal: a) are traiect la marginea rostrală a procesului zigomatic al frontalului, b) participă la formarea plexului subzigomatic, c) este acompaniat de a. v. zigomatico-temporală, d) are traiect oblic la marginea dorsală a arcadei zigomatice, e) inervează m. temporal.

22. Vena reflexă (profundă a feţei): a) este venă de pasaj între v. maxilară şi v. facială, b) descarcă sinusul cavernos în sinusul pietros ventral, c) se evidenţiază între cele două porţiuni ale m. maseter, ventral de creasta maxilo-facială, d) este plasată ventral de creasta maxilo-facială în raport cu planul osos, e) este acompaniată de a. profundă a feţei emisă de a. infraorbitară.

Preview document

Grile anatomie animală - Pagina 1
Grile anatomie animală - Pagina 2
Grile anatomie animală - Pagina 3
Grile anatomie animală - Pagina 4
Grile anatomie animală - Pagina 5
Grile anatomie animală - Pagina 6
Grile anatomie animală - Pagina 7
Grile anatomie animală - Pagina 8
Grile anatomie animală - Pagina 9
Grile anatomie animală - Pagina 10
Grile anatomie animală - Pagina 11
Grile anatomie animală - Pagina 12
Grile anatomie animală - Pagina 13
Grile anatomie animală - Pagina 14
Grile anatomie animală - Pagina 15
Grile anatomie animală - Pagina 16
Grile anatomie animală - Pagina 17
Grile anatomie animală - Pagina 18
Grile anatomie animală - Pagina 19
Grile anatomie animală - Pagina 20
Grile anatomie animală - Pagina 21
Grile anatomie animală - Pagina 22
Grile anatomie animală - Pagina 23
Grile anatomie animală - Pagina 24
Grile anatomie animală - Pagina 25
Grile anatomie animală - Pagina 26
Grile anatomie animală - Pagina 27
Grile anatomie animală - Pagina 28
Grile anatomie animală - Pagina 29
Grile anatomie animală - Pagina 30
Grile anatomie animală - Pagina 31
Grile anatomie animală - Pagina 32
Grile anatomie animală - Pagina 33
Grile anatomie animală - Pagina 34
Grile anatomie animală - Pagina 35
Grile anatomie animală - Pagina 36
Grile anatomie animală - Pagina 37
Grile anatomie animală - Pagina 38
Grile anatomie animală - Pagina 39
Grile anatomie animală - Pagina 40
Grile anatomie animală - Pagina 41
Grile anatomie animală - Pagina 42
Grile anatomie animală - Pagina 43
Grile anatomie animală - Pagina 44
Grile anatomie animală - Pagina 45
Grile anatomie animală - Pagina 46
Grile anatomie animală - Pagina 47
Grile anatomie animală - Pagina 48
Grile anatomie animală - Pagina 49
Grile anatomie animală - Pagina 50
Grile anatomie animală - Pagina 51
Grile anatomie animală - Pagina 52
Grile anatomie animală - Pagina 53
Grile anatomie animală - Pagina 54
Grile anatomie animală - Pagina 55
Grile anatomie animală - Pagina 56
Grile anatomie animală - Pagina 57
Grile anatomie animală - Pagina 58

Conținut arhivă zip

  • Grile Anatomie Animala.docx

Alții au mai descărcat și

Biologia șobolanului

1. Incadrare taxonomica si principalele specii Sobolanii fac parte din Increngatura Vertebrata, Clasa Mammalia, Ordinul Rodentia, Subordinul...

Jigodia - Boală infecțioasă

Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de...

Boli Dermatologice la Animale de Companie

Astenia cutanata Cutaneous asthenia (dermatosparaxis, Ehlers-Danlos syndrome) is a group of syndromes characterized by defects in collagen...

Tumorile glandei mamare la câini

Tumorile glandei mamare la cîini - locul 2 după tumorile cutanate la specia canină; - la mascul → incidentă redusă → 1%; - locul 1 la femele; -...

Boli virale, rickettsiale și protozoarice ale pielii

PAPILOMATOZA Etiologie Este o boală infecțioasă, sporadico-enzootică, cu evoluție cronică, de tip oncogen, manifestate anatomoclinic prin...

Bursita infecțioasă aviară

1. Introducere Denumită și „boala de Gumboro‟, bursita infecțioasa aviară este o viroză a puilor de găină, caracterizată prin distrugerea...

Manifestările clinice și anatomo-patologice ale zoonozelor la animale și om - Tuberculoză

I.Generalitati Tuberculoza este o boala infectocontagioasa intalnita la om si la numeroase specii de animale (mamifere si pasari) domestice si...

Anemia la purcei

Medicina veterinară este știința care se ocupă cu cercetarea și vindecarea bolilor animalelor, cu protecția și îngrijirea corespunzătoare a lor, de...

Ai nevoie de altceva?