Visul și psihanaliza

Emisferele cerebrale sunt implicate direct in construirea mecanismelor si proceselor psihice.

LOBUL FRONTAL este implicat direct in mecanismele vietii afective. Sunt cunoscute tulburarile afective in leziunile lobului frontal. De asemenea, in acelasi leziuni poate apare iritabilitatea, torpoarea (somnolenta), lipsa de initiative, alaturi de discrete tulburari de personalitate. Tulburarile psihice din afectarile lobului frontal se impart in 3 grupe :

1. Tulburari de dispozitie si caracter, care constau in cresterea tonusului afectiv, cu euforie si erotism, alternand cu faze de melancolie, cu reactii caracteriale, de tip psihopatic sau iritabil.

2. Tulburari de activitate, se refera la activitatile fizice exterioare si la manifestarile intelectuale. Apare o ruptura intre bolnav si lumea exterioara, cu saracirea relatiilor si cu absenta reactiilor la evenimente externe. Se adauga o stare de apatie, indiferenta la durere, mutism achinetic si poate evolua catre coma si moarte.

3. Tulburari intelectuale, care privesc atentia si memoria. Pot merge de la confuzie, dezorientare temporo-spatiala la starea perplexitate pana la dementa.

LOBUL PARIETAL este in relatie cu functiile proxice si gnozice, cu schema corporala si cu limbajul. In leziunile lobului parietal apar 3 tipuri de tulburari:

1. Tulburari praxice, adica apraxie ideomotorie, apraxia imbracatului si apraxie constructiva.

2. Tulburari ale schemei corporale sunt tulburari ale perceptiei referitoare la dimensiunile si postura propriului corp.

3. Tulburari de limbaj duc la afazie senzoriala.

LOBUL TEMPORAL este in relatie cu memoria, constiinta si viata emotional-afectiva. In leziunile lobului temporal, exista 4 tipuri de tulburari:

1. Tulburarile emotionale – experimental, la animale, au putut fi produse accese de furie, de agresivitate, de alerta, de frica si fuga, prin excitarea lobului temporal. La om, se pot obtine stari de tristete, teama de moarte, senzatia de singuratate. De asemenea, crize de manie si violenta, care se pot pemanentiza sau croniciza, in situatii de excitare continua a lobului temporal, cum ar fi epilepsia de lob temporal. In aceasta boala, se adauga si modificari de caracter si de personalitate.

2. Tulburari psihomotorii: mutismul achinetic, somnolenta, catalepsia (stare hipnotica).

3. Tulburari de memorie- sunt constante, in leziunile de lob temporal si sunt sub forma de amnezie si de fixare.

4. Starile de vis, care constau in tulburari de constiinta, asociate cu halucinatii vizuale, auditive, gustative, olfactive, stari care survin sub forma de criza. La acestea se adauga ruperea partiala de realitate a bolnavului.

LOBUL OCCIPITAL este in relatie functionala cu perceptia timpului si a miscarilor, a spatiului vizual, a memoriei si a dispozitiei afective. Leziunile acestui lob prezinta 3 tipuri de tulburari:

1. Halucinatii vizuale

2. Tulburari de memorie si de afectivitate

3. Tulburari de perceptie temporala, de miscare si de spatiu

CORPUL CALOS (fascicol de fibre nervoase care uneste cele doua emisfere ale creierului mare) este implicat in mecanismele memoriei si ale constiintei, precum si in procesele gnozice si praxice.

Leziunile corpului calos produc 3 tipuri de tulburari:

1. Tulburari psihice: inertia motorie, scaderea memoriei, lipsa de initiativa, lipsa legaturii intre idei, iritabilitate, nesiguranta, anumite tulburari de caracter.

2. Tulburari praxice: apraxia ideomotorie, apraxia mimica.

3. Tulburari gnozice: agnozia obiectelor.

Pe baza tuturor acestor date, putem sintetiza mai multe tipuri de relatii care exista intre creier si viata psihica. Aceste relatii sunt:

1. Relatii neuropsihologice

2. Relatii neuroumorale

3. Situatii psihotraumatizante