Coridorul X-Pan-European

Mobilitatea și transportul sunt strâns legate de planificare și merg paralel cu dezvoltarea regiunilor, accesibilitatea acestora și alte beneficii pe care le primesc.

Planificarea unei rețele de bază pe teritoriul UE a determinat extinderi suplimentare către regiunile vecine, din cauza strategiei de extindere a UE și a naturii relațiilor economice. Prin urmare, a fost elaborat conceptul de coridor pentru țările care aderă și candidați, care promovează o structură similară deja stabilită de UE. Conceptul de coridor este determinat pentru a conecta UE cu regiunile vecine și pentru a extinde rețeaua de transport planificată către Caucaz și Asia Centrală.

Coridoarele de transport pan-europene au fost, de asemenea, utilizate ca instrument pentru strategia de precesiune a UE, iar țările care aderă și țările candidate și-au redefinit prioritățile de transport național, în conformitate cu coridoarele de transport PanEuropean care traversează teritoriile lor.

De asemenea, aceste proiecte au servit ca un instrument pentru strategia de progres a Uniunii Europene, unde țările membre și candidații și-au restabilit prioritățile naționale în sectorul transporturilor, în conformitate cu aceste coridoare de transport pan-europene.

Conceptul de politică, pan-europeană de transport și coridoare, s-a născut în timpul lucrărilor pregătitoare pentru prima Conferință Pan-Europeană de Transport organizată de Uniunea Europeană și Conferința Europeană a Ministerelor Transporturilor în 1991 la Praga . Scopul a fost acela de a accelera dezvoltarea rutelor de transport în toată Europa și de a contribui în continuare la schimburi economice mai ușoare.

Cea de-a doua Conferință pan-europeană pentru transport (1994) oferă mai multe informații despre proiectele pan-europene, având o serie de obictive:

1. Consolidarea structurilor de lucru intermodale la nivel național, în special a comitetelor naționale de coordonare;

2. Extinderea cooperării regionale între secțiuni de transport de-a lungul celor 10 coridoare pan-europene de transport;

3. Stimularea dialogului cu grupurile de interes socio-economic din industria transporturilor;

4. Asigurarea implicării sindicatelor în procesul de consultare în toate aspectele politicii de transport;

5. A aprofunda analiza comună a politicilor de transport și sociale ale UE.

În timp ce majoritatea coridoarelor paneuropene I, IV, V, VI și VII se găsesc acum pe teritoriul Uniunii Europene și sunt astfel incluse într-un proiect prioritar al rețelelor de transport paneuropene, celorlalte coridoare le corespund cele cinci axe propuse, după cum urmează:

- Toate cele patru regiuni paneuropene (Marea Barentz, Marea Neagră, Marea Ionică și Marea Mediterană) sunt incluse în cadrul autostrăzilor maritime, în ceea ce privește legăturile maritime.

- Axa Nordică include coridorul paneuropean II și partea nordică a coridorului paneuropean IX. Aceasta include, de asemenea, o legătură terestră cu regiunea paneuropeană a Mării Barentz care face legătura dintre Norvegia și Rusia prin Suedia și Finlanda. - Axa centrală include coridorul paneuropean III și o parte din coridoarele Paneuropene V și IX.

- Axa sud-estică unește coridoarele paneuropene IV și IX și le extinde , include coridoarele paneuropene VII și VIII, cât și o ramură a coridorului paneuropean V. Axa se extinde, de asemenea, spre Orientul Mijlociu și se intersectează cu TRACECA în Turcia, Armenia, Azerbaidjan și Georgia.

- Axa sud-vestică include o legătură terestră din cadrul regiunii paneuropene a Mării Mediterane.

Coridorul X a fost identificat ca al zecelea Coridor la Conferința Pan-Europeană de Transport de la Helsinki în 1997, pentru a accelera integrarea fostelor Republici Iugoslave cu Europa. Dezvoltarea coridorului a fost inițiată în paralel cu procesul de stabilizare a regiunii. Este o legătură multimodală Nord-Vest-Sud-Vest, care face legătura între Salzburg (Austria), Ljubljana (Slovenia), Zagreb (Croația), Belgrad, Nis (Serbia și Muntenegru), Skopje (Macedonia) și Salonic (Grecia). Coridorul are patru ramuri. Drumul Coridorului X este format dintr-o lungime totală de 2299,6 km, iar axa principală: 1451,4 km.