Perspectivele dezvoltării turismului rural în Parcul Natural Vânători, Neamț

Capitolul 1

Motivarea alegerii destinației turistice și a formei de turism alese

Parcul Natural Vânători Neamţ este o arie protejată constituită în anul 1999, cu statut de parc natural, destinată protejării moştenirii naturale, spirituale şi culturale a zonei, gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului şi tradiţiilor locale, reintroducerii zimbrului în arealul său natural şi încurajării turismului bazat pe aceste valori.

Zona include o largă paletă de valori naturale, culturale şi istorice; în consecinţă, obiectivele administraţiei parcului sunt diverse, legate de specificul local, în acord cu principiile general valabile ale managementului ariilor protejate. Existenţa tuturor acestor valori şi importanţa integrării armonioase a rezultatelor activităţii umane cu mediul înconjurător, necesită elaborarea şi implementarea unui plan de management specific ariei luate în considerare. În acest mod se poate urmări îndeplinirea obiectivului major al parcului, respectiv conservarea biodiversităţii, în cadrul unei strategii adecvate, prin măsuri cu caracter unitar, care să permită cunoaşterea cât mai detaliată a situaţiei existente şi stabilirea unor obiective realiste.

Cadrul natural deosebit al zonei şi liniştea aşezămintelor monahale au constituit în decursul timpului, sursă de inspiraţie pentru însemnaţi oameni de cultură şi artă.

Amintiri şi descrieri despre zonă sunt lăsate posterităţii de către Ion Creangă, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă, Calistrat Hogaş, Veronica Micle. Toponimia locurilor este de asemenea încărcată de istorie (Săcăluşeşti – după numele tunarilor din oastea lui Ştefan, Vânători – după numele celor ce apărau cetatea şi vânau pentru curtea domnească).

Un rol deosebit în istoria şi cultura neamului au avut şi comunităţile mănăstireşti, între care M-rea Neamţului, (considerată de către specialişti ca cea mai elocventă expresie a stilului arhitectural gotic moldovenesc), adăpostind totodată o bibliotecă de cca. 15.000 volume, din care 549 manuscrise. Biblioteca este considerată a fi cea mai veche din ţară şi „cea mai bogată” prin numărul volumelor şi valoarea conţinutului lor.

În anul 1825, aici a fost tipărită pentru prima oară opera lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae”.

La nivel naţional, istoria, frumuseţile naturale şi semnificaţia religioasă şi culturală a acestei zone au fost asociate cu miturile, legendele şi tradiţiile. Parcul Natural Vânători Neamţ înseamnă un nivel ridicat de biodiversitate şi reprezintă o combinaţie unică de elemente naturale, religioase şi cultural-istorice.

Valoarea spirituală a zonei este legată de creştinismul ortodox. Un număr de 16 mănăstiri şi schituri renumite se găsesc în raza Parcului, pentru ca, împreună cu cele aflate în imediata apropiere, numărul acestora să se ridice la aproximativ 40. Aceste monumente, având o triplă valenţă (religioasă, culturală, istorică) sunt bine conservate şi se gasesc răspândite pe o zonă relativ restransă din suprafaţa Parcului.

În relativa apropiere a unei vechi mănăstiri s-au construit schituri care la randul lor, cu timpul, au devenit mănăstiri de sine stătătoare. Astfel se explică aceasta concentraţie nemaîntâlnită de lăcăşe de cult( pe plan mondial comparaţia se poate face cu Athos sau Meteora). Există mănăstiri fortificate precum Secu, dar şi splendori în lemn ca „Biserica dintr-un brad”, Agapia Veche , Sihla.

Capitolul 2

Prezentarea contextului economic local

2.1 Aşezare

Parcul Natural Vânători Neamţ se află situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, cu precădere în raza comunelor Agapia, Bălţăteşti, Brusturi,Crăcăoani, Vânători Neamţ, Raucesti, Pipirig si a oraşului Tg. Neamţ. Din punct de vedere geografic, parcul se întinde pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei, subdiviziunea Munţii Neamţului (în partea estică a Carpaţilor Orientali), şi peste Subcarpaţii Neamţului (aflaţi în cadrul Subcarpaţilor Orientali), acoperind o parte a bazinului Ozanei şi Cracăului, între 47°03’10’’ şi 47°18’20’’ latitudine nordică şi 26°4’20’’ şi 26°22’32’’ longitudine estică. Suprafaţa parcului este de 30.818 ha, din care 26.190 ha pădure.

2.2 Economie

Preocupările si stilul de viață din zona Parcului Natural Vânători Neamț se desfășoară de sute de ani în strânsă legătură cu pădurea. Pădurea reprezintă un mod de viață pentru locuitorii din zonă care și-au făcut o tradiție din utilizarea lemnului sau a produselor nelemnoase ca sursă de venituri. De asemenea preocupări tradiționale pot fi considerate si cultivarea pământului, horticultura, creșterea animalelor si comercializarea produselor de natură animală sau vegetală în târgurile din zonă, precum și producerea si valorificarea obiectelor de artizanat. Multe din formele tradiționale de viată și muncă s-au menținut: caii folosiți într-un mod rudimentar pentru transport, lucrări la pădure sau la câmp. Casele, uneltele și multe din obiectele folosite în viața de zi cu zi sunt realizate din materiale locale folosind tehnici tradiționale. O caracteristică aparte o reprezintă arhitectura tradițională, casele din lemn, cu învelitori din drăniță si ornamente din lemn, împrejmuiri din lemn cu stâlpi sculptati si porti ornamentate. Zona are o bogată tradiție și în ceea ce privește obiectele confecționate manual: sculpturi în lemn si piatră, broderii, țesături, împletituri din nuiele, pielărie, asigurând valorificarea materiei prime locale. Țesutul manual în război de țesut orizontal sau vertical, pe suport de bumbac, cu lâna toarsă manual si vopsită vegetal (ceea ce conferă un plus de valoare), reprezintă o îndeletnicire veche a localnicilor. Un alt specific al zonei îl reprezintă obiceiurile cu ocazia diverselor evenimente (sărbători, nunți, botezuri, înmormântări), manifestări cu specific local, târguri ale meșteșugarilor, care constituie adevarate parade ale portului popular tradițional. De asemenea, prezența apelor sărate și sulfuroase, în prezent insuficient exploatate, constituie o oportunitate pentru dezvoltarea economică si socială a zonei. Conservarea valorilor istorice, spirituale și culturale a fost asigurată și de prezența numeroaselor mănăstiri, a căror stil de viață a influențat puternic zona, constituind un atribut cheie în păstrarea specificului local.