Bolile plantelor floricole

Mozaicul garoafelor - Carnation mosaic virus

Boala poate fi semnalată pe diferite specii ale genului Dianthus, cele mai sensibile fiind Dianthus barbatus L. și Dianthus caryophyllus L.

Simptome. Pe frunzele tinere și uneori pe tulpini, se observă pete de decolorare neregulate ca formă sau dungi de decolorare paralele cu nervurile. Zonele decolorate alternează cu porțiuni de culoare verde închis, dând aspectul de mozaicare. În scurt timp porțiunile decolorate se necrozează și planta care prezintă internodii scurte nu înflorește și se usucă.

Agentul patogen și epidemiologie - Carnation mosaic virus este încadrat în grupa virusurilor sferice și nu rezistă la temperaturi de 63-68o. Transmiterea de la o plantă la alta se face prin vectori, unelte de tăiat, iar de la un an la altul prin butași, nematozi și rădăcini.

Prevenire și combatere. La înființarea culturii se vor folosi numai butași liberi de virus sau supuși terapiei la 33-35o timp de 20-30 zile.

Plantele mamă de la care se recoltează butași trebuie să fie cultivate separat iar la recoltarea florilor și a butașilor, instrumentele se dezinfectează cu fosfat trisodic 10 %.

Pătarea inelară a garoafelor - Carnation ringspot virus

Simptome. Frunzele virozate sunt mai mici, cu marginile ondulate, cu mici gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone cenușii sau verzi-gălbui cu pete neregulate sau inelare. Florile plantelor virozate au tije scurte, cu sepale crăpate, deschidere neuniformă-asimetrică și petale decolorate.

Agentul patogen și epidemiologie - Carnation ringspot virus

Virusul face parte din grupa virusurilor poliedrice și transmiterea lui în sol este asigurată de nematozi ca Longidorus macrosoma și Xiphinema diversicaudatum iar de la plantă la plantă prin contact în timpul lucrărilor de îngrijire și recoltare.

Prevenire și combatere. Plantarea se va face numai cu butași sănătoși recoltați din plantațiile mamă verificate riguros. Solul se va dezinfecta cu nematocide ca Dazomet în cantitate de 400-500 kg/ha. În timpul lucrărilor de îngrijire și recoltare se dezinfectează uneltele și mâinile lucrătorilor cu fosfat trisodic 3 %.

Bacterioze

Veștejirea bacteriană a garoafelor - Pseudomonas caryophylli

Boala este prezentă în numeroase țări din Europa și deși pe teritoriul României nu a fost semnalată o prezentăm deoarece simptomele se aseamănă foarte mult cu cele produse de Fusarium dianthi.

Simptome. Plantele bolnave prezintă frunze veștede de culoare cenușie-verzuie care în scurt timp se îngălbenesc și se usucă. În secțiune se observă o îngălbenire a fasciculelor vas-culare iar rădăcinile putrezesc. La plantele mature se observă și o crăpare a tulpinii însoțită de prezența unui mucilagiu (fig. 141).

Agentul patogen, epidemiologie - Pseudomonas caryophylli (Burk.) Starr et Burk, fam. Pseudomonadaceae, ord. Pseudomonadales, Div. Bacteria. Bacteria invadează xilemul, formează pungi de mucilagiu ce produc crăparea tulpinii și ulterior vestejirea și uscarea frunzelor. Transmiterea bacteriei se realizează prin butași și prin resturile infectate rămase în sol.

Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea butașilor sănătoși care, înainte de a se pune la înrădăcinat se țin 10 minute în soluție de permanganat de potasiu 1 %. În seră și solarii solul se va dezinfecta chimic sau termic.

Cancerul bacterian al plantelor floricole - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens

Această boală a fost semnalată la sfârșitul secolului trecut pe vița de vie iar la noi în 1928, Tr. Săvulescu o descrie la măr.

Simptome. La baza plantelor sau la baza butașilor de crizanteme, dalie, mușcată, trandafir sau begonie, apar tumori de diferite dimensiuni. Țesuturile plantelor prezintă o proliferare rapidă și haotică a celulelor care dau naștere la tumori ce au inițial o consistență buretoasă apoi devin tari, se lignifică. La dalii, după 3-6 săptămâni, tumorile crapă și prin leziuni pot pătrunde ciupercile saprofite de sol ce putrezesc țesuturile.

La mușcată, tumorile se formează la baza tulpinii sau a butașilor și au aspect mamelonat (fig. 142).

La trandafir, tumorile pot apărea pe rădăcini, la colet sau chiar pe tulpini în plantațiile mai bătrâne. Prezența tumorilor pe rădăcini și colet afectează doar în mică măsură vigurozitatea plantelor.

La begonii tumorile de la colet sau de pe rădăcini sunt mici, cât bobul de mazăre sau cât o nucă, au suprafața neregulată și culoare brun-gălbuie.

Agentul patogen și epidemiologie - Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens (Smith and Townsend) Kerr, Young and Panagopoulos, fam. Rhizobiaceae, ord. Eubacteriales, Div. Bacteria.

Bacteria are forma unui bastonaș și prezintă un cil polar. Ea se dezvoltă la temperatura optimă de 25-30oC rezistând în solurile umede și grele, în resturile organice atacate, în tumorile desprinse de pe plante, timp îndelungat, de la 5 luni până la 2 ani. Această bacterie are un cerc larg de plante gazdă, de la specii pomicole, plante erbacee, plante floricole etc. așa încât solul o dată infectat devine de nefolosit pentru foarte multe specii, exceptând plantele din Graminaceae.

Prevenire și combatere. Se recomandă dezinfecția termică sau chimică a solului folosit în sere și solarii precum și a uneltelor folosite la lucrările de întreținere. În plantațiile mamă din care se iau organe de înmulțire vegetativă se vor face controale pentru depistarea și eliminarea plantelor bolnave.

Cercetările efectuate în domeniul combaterii biologice au scos în evidență existența unei tulpini nepatogene a acestei bacterii - tulpina K-84 care este folosită sub formă de suspensie. Organele de înmulțire vegetativă se tratează prin imersie în această suspensie înainte de plantare.