Griul de toamnă în asolamentul Moldovei

INTRODUCERE

Sigur, toate plantele pe care le cultivă omul sunt importante pentru existenţa lui. Dar nici una dintre ele nu dă un produs de valoarea bobului de grâu. Din acest mic grăunte se poate face pâine, hrana de bază а celei mai mari părţi ale populaţiei globului. Se face pâine şi din bobul de secară, hrănitoare, dar ea nu atinge însuşirile pâinii de grâu. Se face pâine şi din bobul de orz, dar calitativ aceasta nu se poate apropia de pâinea de grâu.

Fiind o cultură alimentară, grâul trebuie privit ca unul din principalele izvoare de energie pentru om şi animale, o cultură hrănitoare şi rentabilă, care poate fi cultivată în cele mai diverse condiţii. De aceea grâul împreună cu orezul, porumbul şi cartoful, ocupă un loc de frunte printre plantele de cultură de pe glob.

Grâul se cultivă în peste 100 de ţări, hrănind 35 – 40 % din populaţia globului. În unele ţări dezvoltate, în deosebi cele europene, grâul se utilizează şi în hrana animalelor. Folosit în acest scop: plantă folosită cu prioritate în nutriţia animalelor: а) este mai bogat în materii proteice; b) proteinele au o valoare superioară celor de porumb, datorită echilibrului aminoacitic şi absenţei zeinei; c) conţine mai multe vitamine şi nu posedă substanţe antinutritive şi antivitaminice; d) producţia de grâu este competitivă cu cea а porumbului e) preţul de cost al grâului este mai scăzut decât cel а porumbului; f) este o cultură complect mecanizată; g) fiind timpuriu, permite cultivarea unei а doua culturi în condiţii de irigaţie (de exemplu, а porumbului extra-timpuriu); datorită rezistenţei sale ridicate la condiţiile de mediu nefavorabile, în special la temperaturi scăzute, grâul se cultivă şi în zonele improprii pentru porumb sau în zonele în care porumbul dă producţii mici.

1. REZUMATUL LITERATURII

1.1 Informaţie despre cultură

1.1.1 Importanţa, suprafeţe de însămânţare şi recolta în lume, republică.

Grâul este cea mai importantă cultură cerealieră care în afară de pâine şi de numeroase produse de patiserie, grâul poate servi la fabricarea alcoolului, amidonului, dextrinei şi glucozei.

Tărâţele de grâu constituie un valoros nutreţ concentrat bogat în hidraţi de carbon (40 – 45 %) şi proteină brută (141 – 15 %), fiind indicate în alimentaţia animalelor de reproducere, а tineretului animal şi а vacilor de lapte.

Paiele de grâu pot fi utilizare şi ele în alimentaţia animalelor. În principal ele se folosesc ca aşternut pentru animale, furnizând gunoiul de grajd, cel mai apreciat îngrăşământ natural. În ultimul timp, paiele de grâu se întrebuinţează din ce în ce mai intens la producerea celulozei necesare pentru fabricarea hârtiei, cartoanelor etc.

Grâul fixează bine solul, contribuind astfel la combaterea eroziunii acestuia. În acelaşi timp, prin desimea plantelor, împiedică într-o o oarecare măsură dezvoltarea buruienilor.

Miriştea de grâu îngropată sub brazdă îmbogăţeşte solul în materie organică şi îmbunătăţeşte însuşirile fizico-mecanice şi chimice ale acestuia.

Recoltându-se devreme, grâul este o bună plantă premărgătoare pentru culturile de primăvară (porumbul, floarea-soarelui ş. a.), deoarece permite o bună lucrare а solului în cursul verii şi аl toamnei, ceea ce duce la combaterea buruienilor, а paraziţilor şi la acumularea nitraţilor.

Fiind principala cereală panificabilă, suprafeţele cultivate cu grâu s-au extins treptat, paralel cu creşterea populaţiei globului.