Salmonicultură

Curs
8/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 85 în total
Cuvinte : 20582
Mărime: 5.57MB (arhivat)
Puncte necesare: 0
CURS COMPLET SALMONICULTURA , ANUL III , ZOOTEHNIE , USAMVB

Extras din curs

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Locul, istoricul şi importanţa salmoniculturii

Pentru asigurarea cerinţei populaţiei umane de alimente de origine animală pescuitul şi acvacultura reprezintă, alături de zootehnie, ramuri economice de mare importanţă de care depinde dezvoltarea corectă a organismului uman şi evoluţia societăţii umane.

Pescuitul este cunoscut ca îndeletnicire umană din cele mai vechi timpuri, el contribuind permanent într-o măsură considerabilă la asigurarea cerinţei de alimente proteice mai ales pentru populaţiile din zonele limitrofe apelor, indiferent de caracteristicile apei (continentală sau marină).

Statisticile F.A.O. publicate în perioada anilor 2000 arată că pescuitul mondial asigură până la 30 % din producţia totală de produse de origine animală iar acvacultura (activitatea de creştere a organismelor din mediu acvatic) participă cu cca. 15 % din producţia amintită. PHILIPPE, 2002, citat de PĂSĂRIN, STAN şi MISĂILĂ, 2004, arată că restul producţiei animaliere (55 %) este asigurat de animalele domestice terestre, respectiv de suine – cca. 25 % ; de bovine şi bubaline – cca 19 % ; de păsări – cca. 15 % ; de ovine şi caprine – cca. 3 % şi de diverse alte resurse cu cca. 1 %.

În paralel cu domesticirea animalelor terestre, oamenii s-au preocupat şi au pus în practică, creşterea peştilor în condiţii controlate. Această practică, cunoscută astăzi larg sub denumirea de piscicultură (activitatea de creştere dirijată a diferitelor specii de peşti) sau acvacultură (termen introdus relativ recent, după 1970, prin care se descrie mai cuprinzător activitatea de creştere dirijată a organismelor acvatice, începând cu algele şi molluştele şi terminând cu crustaceele, peştii şi chiar cu unele memifere acvatice), era cunoscută încă de la egipteni şi chinezi, iar în timpuri mai apropiate la romani.

În definiţie, acvacultura desemnează totalitatea activităţilor de cultivare a mediului acvatic de către om, aşa cum agricultura este cultivarea solului. Acvacultura diferă fundamental de pescuit prin faptul că producţia obţinută este rezultatul creşterii dirijate de către om a organismelor acvatice respective, pe când pescuitul se rezumă numai la activitatea de capturare a organismelor acvatice produse natural de mediul acvatic.

Managementul modern al pescuitului, cu raţionalizarea acestuia şi gestionarea umană a stocurilor de organisme acvatice din fiecare specie de interes economic, tinde în prezent să se apropie de acvacultură, mai ales în mediile acvatice închise (lagune, fiorduri, lacuri, golfuri, etc.) şi în plus constituie un indicator din ce în ce mai important în aprecierea nivelului de civilizaţie al naţiunilor.

Cantităţile de peşte capturat pe plan mondial şi producţiile obţinute din acvacultură au cunoscut permanent o dinamică ascendentă (tabelul 1.), ritmuri de creştere mai mari înregistrându-se în acvacultură. Astfel, dacă în anul 1900 se obţineau pe plan mondial cca. 4 milioane tone de organisme acvatice, adică 2,6 kg/locuitor/an, în 1960 se obţineau cca. 40 milioane tone (cca.13 kg/locuitor/an), iar în anii 1970…1978, s-a ajuns la o producţie mondială de 65…75 milioane tone, adică 17…20 kg/locuitor/an. În anul 2000 producţia mondială de organisme acvatice a atins nivelul de cca. 106 milioane tone, din care 17,3 milioane tone din acvacultură (cca.16 % din producţia totală).

Tabel 1: Evoluţia pescuitului şi a acvaculturii pe plan mondial în perioada 1970 – 2002 (după PHILIPPE, 2002, citat de PĂSĂRIN, STAN şi MISĂILĂ, 2004)

Anul Producţia totală

(milioane tone) din care producţia realizată în acvacultură

milioane tone %

1970 64,2 5,0 7,7

1975 68,6 6,1 8,9

1980 75,8 8,2 10,8

1985 89,5 11,1 12,4

1990 102,2 15,3 15,0

1991 102,1 16,6 16,2

2000 106,3 17,3 16,2

2002 120,0 18,6 15,5

Producţiile mondiale obţinute din acvacultură au crescut foarte mult în ultimii ani, cu variaţii cantitative importante de la o zonă geografică la alta (tabelul 2.) şi de la o ţară la alta. În ţările în curs de dezvoltare s-a acordat în linii mari o mai mare atenţie dezvoltării cipriniculturii, ca o alternativă mai facilă şi mai eficientă pentru obţinerea unei cantităţi mai mari de produse animaliere valoroase. Pentru ţările mai dezvoltate a apărut ca oportună economic promovarea pe scară largă a salmoniculturii şi sturioniculturii, activităţi în măsură să satisfacă cele mai exigente gusturi ale consumatorului uman, cu specii de mare valoare nutritivă şi culinară. În plus este promovată intens activitatea de pescuit sportiv pentru repercursiunile sale indirecte în dezvoltarea intensă a activităţilor de turism şi servicii.

Preview document

Salmonicultură - Pagina 1
Salmonicultură - Pagina 2
Salmonicultură - Pagina 3
Salmonicultură - Pagina 4
Salmonicultură - Pagina 5
Salmonicultură - Pagina 6
Salmonicultură - Pagina 7
Salmonicultură - Pagina 8
Salmonicultură - Pagina 9
Salmonicultură - Pagina 10
Salmonicultură - Pagina 11
Salmonicultură - Pagina 12
Salmonicultură - Pagina 13
Salmonicultură - Pagina 14
Salmonicultură - Pagina 15
Salmonicultură - Pagina 16
Salmonicultură - Pagina 17
Salmonicultură - Pagina 18
Salmonicultură - Pagina 19
Salmonicultură - Pagina 20
Salmonicultură - Pagina 21
Salmonicultură - Pagina 22
Salmonicultură - Pagina 23
Salmonicultură - Pagina 24
Salmonicultură - Pagina 25
Salmonicultură - Pagina 26
Salmonicultură - Pagina 27
Salmonicultură - Pagina 28
Salmonicultură - Pagina 29
Salmonicultură - Pagina 30
Salmonicultură - Pagina 31
Salmonicultură - Pagina 32
Salmonicultură - Pagina 33
Salmonicultură - Pagina 34
Salmonicultură - Pagina 35
Salmonicultură - Pagina 36
Salmonicultură - Pagina 37
Salmonicultură - Pagina 38
Salmonicultură - Pagina 39
Salmonicultură - Pagina 40
Salmonicultură - Pagina 41
Salmonicultură - Pagina 42
Salmonicultură - Pagina 43
Salmonicultură - Pagina 44
Salmonicultură - Pagina 45
Salmonicultură - Pagina 46
Salmonicultură - Pagina 47
Salmonicultură - Pagina 48
Salmonicultură - Pagina 49
Salmonicultură - Pagina 50
Salmonicultură - Pagina 51
Salmonicultură - Pagina 52
Salmonicultură - Pagina 53
Salmonicultură - Pagina 54
Salmonicultură - Pagina 55
Salmonicultură - Pagina 56
Salmonicultură - Pagina 57
Salmonicultură - Pagina 58
Salmonicultură - Pagina 59
Salmonicultură - Pagina 60
Salmonicultură - Pagina 61
Salmonicultură - Pagina 62
Salmonicultură - Pagina 63
Salmonicultură - Pagina 64
Salmonicultură - Pagina 65
Salmonicultură - Pagina 66
Salmonicultură - Pagina 67
Salmonicultură - Pagina 68
Salmonicultură - Pagina 69
Salmonicultură - Pagina 70
Salmonicultură - Pagina 71
Salmonicultură - Pagina 72
Salmonicultură - Pagina 73
Salmonicultură - Pagina 74
Salmonicultură - Pagina 75
Salmonicultură - Pagina 76
Salmonicultură - Pagina 77
Salmonicultură - Pagina 78
Salmonicultură - Pagina 79
Salmonicultură - Pagina 80
Salmonicultură - Pagina 81
Salmonicultură - Pagina 82
Salmonicultură - Pagina 83
Salmonicultură - Pagina 84
Salmonicultură - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Salmonicultura.doc

Alții au mai descărcat și

Sisteme Durabile în Producția Animală

INTRODUCERE Prin apariţia in ultimile decenii a principiului specializării fermelor zootehnice, precum si prin concentrarea numărului de animale,...

Proiectarea unei Exploatații Agricole în Sistem Ecologic

Introducere Prezentarea conceptului de fermă ecologică şi importanţa ei Proiectarea sistemelor agricole este o lucrare tehnică ce are ca obiectiv...

Stabilirea Necesarului de Nutreț și a Eficienței Utilizării Lor pentru o Exploatație Zootehnică

INTRODUCERE Nutriţia şi alimentaţia influenţează direct şi evident nu numai nivelul producţiilor animale dar şi reproducţia, procesele de creştere...

Proiectarea unei ferme, în sistem intensiv de îngrășare a vițeilor, cu capacitatea de livrare anuală de 100 capete baby beef

Cap I. MEMORIU JUSTIFICATIV 1.1. Importanţa creşterii bovinelor Bovinele au o importanţă social-economică, sanitară, biologică şi ecologică de...

Proiect de An la Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. Importanta, clasificare, raspândire Pajistea reprezinta suprafata de teren acoperita cu vegetatie ierboasa,...

Elaborarea Proiectului Tehnologic pentru o Fermă de Producție cu Ovine Situată în Zonă de Deal

1.Memoriu justificativ 1.1. Definirea exploataţiei Ferma agrozootehnică pe care o deţin este amplasată in satul Crasnaleuca, având coordonatele...

Organizarea ameliorativă a unei pajiști permanente degradate din zona Fălticeni, Județul Suceava

INTRODUCERE Patrimoniul pastoral al tării noastre, alcătuit din peste 4,9 milioane hectare, constituie un însemnat potentia de resurse naturale...

Creșterea iepurilor și creșterea păstrăvului

INTRODUCERE Creşterea raţională a iepurilor de casă, cunicultura, oferă posibilitatea de sporire a veniturilor unui număr mare de locuitori de la...

Te-ar putea interesa și

Studiul fizico-geografic al cursului inferior al Ialomiței

I. INTRODUCERE „Apa tu nu eşti necesară vieţii, ci eşti însăşi viaţa; bogăţie fără seamă pe pământ; tu, cea mai delicată, tu cea mai pură; tu,...

Înființarea unei păstrăvării

Descrierea generala a zonei studiate 1.1. Situatia geografica Păstrăvăria Ianca, situată în raza comunei Ianca, mai precis în S-V acesteia în...

Parcul Natural Vânători Neamț

I.Pozitionare geografica Parcul Natural Vânători Neamţ se află situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava,cu precădere în raza...

Proiectarea unei amenajări piscicole

Tema proiectului Să se proiecteze o amenajare ciprinicolă 2. Date necesare pentru proiect: • suprafaţa de creştere vara a-III-a: -40 ha •...

Componenta ecologică a dezvoltării economice

INTRODUCERE Prezenta lucrare este rezultatul unui efort de analiză a chestiunii protejării mediului din perspectivă economică – a eficienţei...

Importanța calității apei potabile

CAPITOLUL I INTRODUCERE IMPORTANŢA CALITĂŢII APEI POTABILE ÎN CONCEPTUL DEZVOLTĂRII DURABILE I.1.POLITICA DE DEZVOLTARE DURABILĂ ÎN UE ŞI ÎN...

Măsuri silvocinegetice privind creșterea productivității fondului de vânătoare nr 46 Dumbrava

REZUMAT Fondul cinegetic este o sursă naturală de interes național, administrat și gestionat în scopul conservării biodiversității faunei...

Turismul Rural în Bucovina

Turismul rural in Bucovina 1. Definirea notunii de turism rural Turismul rural este un fenomen nou si vechi in acelasi timp. Interesul pentru...

Ai nevoie de altceva?