Torenți

Curs
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 35 în total
Cuvinte : 5113
Mărime: 20.36MB (arhivat)
Puncte necesare: 0
An IV sem I

Cuprins

  1. PROGRAMA ANALITICĂ
  2. 1. Introducere şi scopul disciplinei
  3. 2. Noţiuni de hidrostatică
  4. a. Presiunea hidrostatică
  5. b. Legea hidrostaticii
  6. c. Presiuni şi forţe hidrostatice pe pereţi plani, verticali şi înclinaţi
  7. 3. Noţiuni de hidrodinamică şi hidraulică
  8. a. Noţiuni cinematice şi geometrice
  9. b. Ecuaţia lui Bernoulli
  10. c. Pierderile de sarcină .
  11. 4. Scurgerea prin deversare
  12. a. Tipuri de deversare
  13. b. Lama deversantă
  14. c. Adâncimile conjugate
  15. Tipuri de deversoare:
  16. B - deschiderea deversorului (baza mare)
  17. b - lăţimea la bază
  18. h - înălţimea de lucru a deversorului
  19. α - fructul
  20. m = ctg α
  21. - lama deversntă
  22. 5. Mişcarea permanentă a apei în albii deschise
  23. a. Mişcarea permanentă uniformă - aceasta înseamnă că viteza, panta şi
  24. secţiunea sunt constante în lungul albiei
  25. b. Mişcarea permanentă variată nu se înregistrează constanţa acestor
  26. parametrii în lungul albiei
  27. 6. Morfologia torenţilor
  28. a. Formaţii torenţiale
  29. b. Ce este torentul
  30. c. Ce este viteza torenţială
  31. d. Fenomene şi procese torenţiale
  32. 7. Morfologia bazinelor hidrografice torenţiale
  33. a. Parametrii morfometrici ai bazinelor hidrografice
  34. b. Parametrii reţelei hidrografice
  35. 8. Hidrologia bazinelor hidrologice torenţiale
  36. £> Ploile torenţiale, durata, intensitatea, debitul maxim de viitură, materialul aluvionar antrenat şi transportat de curenţii de apă
  37. 9. Lucrări în bazinele hidrografice torenţiale
  38. £< Amenajarea bazinelor hidrografice longitudinale: condiţii de rezistenţă şi stabilitate, lucrări de întreţinere, exploatare şi conservare a învelişului vegetal
  39. Ι - lucrări transversale
  40. ΙI - lucrări longitudinale: fixări de albie
  41. III - lucrări de regularizare
  42. IV - lucrări de întreţinere, exploatare şi conservare a învelişului vegetal
  43. 10.Concepţii, realizări şi preocupări în domeniul corectării torenţilor atât în România
  44. cât şi în lume 11. Influenţa avalanşelor. Combaterea efectelor distructive ale acestora precum şi
  45. prevenirea lor

Extras din curs

INTRODUCEREA Şi ISTORIA INTRODUCERII TORENŢILOR ÎN ROMÂNIA

Dintr-o suprafaţă totală de aproximativ 237 000 km2 aproximativ 55% din relieful României este un relief de tip accidentat cu o orografîe pronunţată care prezintă aspect de torenţialitaie ridicată.

Stratul iitologic al acestui relief este alcătuit sau format din roci sedimentare sau din depozite de aluviuni care prezintă valori scăzute în privinţa rezistenţei la eroziune.

în concluzie stratul liţologic al acestor suprafeţe este puţin rezistent

Un factor important care contribuie într-o măsură hotărâtoare îa dezvoltarea accentuată a torenţilor este apa, mai ales cea căzută direct, adică apa din precipitaţii.

Intensitatea degradării stratului Iitologic este cu atât mai intensă cu cât regimul ploilor este mai agresiv, iar ploile căzute au o durată şi intensitate scăzută.

Au existat perioade în România (1825 - 1880) în care s-au făcut exploatări neraţionale ale fondului forestier. Exploatarea sălbatică a pădurilor a permis degradarea scoarţei terestre, a permis deteriorarea covorului vegetal şi a contribuit la lipsa fixării materialului degradat fizic şi alterat chimic pe versanţi.

Despăduririle masive au contribuit din plin la formarea de izlazuri comunale şi păşuni alpine, la pământuri sterpe neprotejate de învelişul vegetal şi a permis formarea unor viituri de apă şi noroi (material antrenat) de cele mai multe ori cu efect catastrofal.

Existenţa unui regim hidric bogat, precum şi a diferenţelor mari de temperatură (care conduc îa degradarea fizică şi alterarea chimică) permit o intensificare a proceselor de eroziune, favorizează degradările şi alunecările de teren.

Un alt factor care contribuie la sporirea torenţialitătii a fost folosirea unor agrotehnice deficitare de exploatare lemnoasă, ceea ce de fapt am putea denumi exploatare de tip colonial a fondului silvic.

Tot ca urmare a intensitatii proceselor ce se pot manifestafie la suprafata,

fie se pot dezvolta pe orizontul de sol contribuie la pierderea productivităţii solurilor.

în prezent în România sunt cuprinse în studii soiuri cu diferite bonităţi (aprecierea fertilităţii) pe o suprafaţă de maxim 2 mii. ha.

Fertilitatea solurilor pe suprafaţa menţionată este apreciată prin pierderea capacităţii, care ia valori de la 5 la 100%.

Prin cele menţionate şi arătate se arată cauzele ce generează pagubele economiei naţionale prin:

=> Scăderea fertilităţii solurilor, care poate fi parţială sau totală

=> Perturbarea regimului hidrologic al reţelei hidrografice precum şi a

materialului litologic de la suprafaţa terenului => Aproximativ 58% din materialul aluvionar provine de la versanţi şi terase4,

iar restul se regăseşte în scurgerile albiilor râurilor

Se poate interveni în privinţa mişcării efectelor negative generate în stratul litologic prin reîmpădurire. Reîmpădurirea efectuată restrânge şi limitează degradările şi alunecările de teren, însă nu le stopează.

Mişcarea transportului de aluviuni pe versanţi se poate face numai prin împădurire, fenomenul nu se stinge în totalitate, însă degradarea este simţitor încetinită.

Este ştiut faptul că reţeaua hidrografică se reface mult mai greu decât versanţii deoarece râurile (reţeaua hidrografică) sunt locurile de concentrare ale scurgerii, iar aici puterea curentului de apă la transport şi eroziune este ridicată. HISTEREZIS HIDROLOGIC

Histerezisul hidrologic este definit prin gradul de inversabilitate.

Se întâlnesc procese de eroziune avansate şi foarte avansate pe versanţi, acestea în lipsa factorului de mediu apa evoluează uneori lent sau accelerat, însă porţiunile de albie degradate sunt supuse în continuare dezechilibrului, adică evoluează.

Bazinele hidrografice ne apar ca o succesiune de segmente bine determinate ale mediului înconjurător.

în schema prezentată mai jos evidenţiam unele din segmentele bazinului hidrografic precum şi interdependenţa sau legăturile care se stabilesc între acestea.

Aceste segmente nu trebuie nu trebuie să fie considerate ca şi părţi inseparabile ale mediului fizico - geografic şi acestea nu trebuie privite numai sub aspectul suprafeţei de pe care formaţia hidrografică îşi colectează apele.

Aceste componente nu sunt independente ci sunt ansambluri de diferite ordine care sunt ierarhizate după legi naturale şi integrate funcţional.

Este vorba deci de un sistem de tip deschis în cadrul căruia se* realizează schimb de materie şi energie şi astfel printr-o abordare sistemică se pot determina intrările, ieşirile, transformările din sistem cu privire la energie şi materie.

La nivelul torenţilor intrările pot fi reprezentate de: apa care poate proveni din precipitaţii lichide şi solide. Precipitaţiile pot avea valori ridicate atunci când sunt însoţite de vânturi sau furtuni

Preview document

Torenți - Pagina 1
Torenți - Pagina 2
Torenți - Pagina 3
Torenți - Pagina 4
Torenți - Pagina 5
Torenți - Pagina 6
Torenți - Pagina 7
Torenți - Pagina 8
Torenți - Pagina 9
Torenți - Pagina 10
Torenți - Pagina 11
Torenți - Pagina 12
Torenți - Pagina 13
Torenți - Pagina 14
Torenți - Pagina 15
Torenți - Pagina 16
Torenți - Pagina 17
Torenți - Pagina 18
Torenți - Pagina 19
Torenți - Pagina 20
Torenți - Pagina 21
Torenți - Pagina 22
Torenți - Pagina 23
Torenți - Pagina 24
Torenți - Pagina 25
Torenți - Pagina 26
Torenți - Pagina 27
Torenți - Pagina 28
Torenți - Pagina 29
Torenți - Pagina 30
Torenți - Pagina 31
Torenți - Pagina 32
Torenți - Pagina 33
Torenți - Pagina 34
Torenți - Pagina 35

Conținut arhivă zip

  • Torenti.doc

Alții au mai descărcat și

Produse Forestiere

CURSUL NR 1 1ASPECTE GENERALE 1.1. Natura produselor nelemnoase şi definirea termenilor Produsele nelemnoase ale pădurii sunt resurse materiale...

Silvicultură

Arborele-element care face deosebirea dintre ecosistemul forestier si celelalte ecosisteme este arboreal.este cel mai important component al...

Amenajarea Pădurilor

TEMA 1.1. - AMENAJAREA PĂDURILOR ÎN CONTEXTUL SILVICULTURII CU ŢELURI MULTIPLE. SARCINILE , BAZELE ŞI PRINCIPIILE DE AMENAJARE A PĂDURILOR CU...

Apicultura

Noile cerinte care sunt adresate apicultorilor romani sunt multe si complexe.Cine vrea astazi sa exporte un produs apicol trebuie sa acorde...

Silvicultură

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. Definirea silviculturii. Părţi componente După cum indică şi etimologia cuvântului, silvicultura se...

Ecologie și protecția mediului

ECOLOGIA SI ECOLOGIA AGRICOLA 1.1 Ecologia 1.1.1 Concepte si definitii Ecologia este o ramura a biologiei care s-a dezvoltat ca stiinta a...

Împăduriri

I n t r o d u c e r e În ultimele decenii, în ţara noastră au fost publicate mai multe lucrări de o deosebită valoare didactică şi ştiinţifică în...

Exploatarea Pădurilor

CAPITOLUL 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Rolul şi definirea exploatărilor forestiere Prin intervenţiile care se fac în arborete, în sensul...

Te-ar putea interesa și

Amenajarea Torenților

CAP.1 DATE GENERALE 1.1 Bazinul torenţial Tărlungul Superior un bazin de interes economico-social, ştiinţific, didactic şi experimental...

Corectarea torenților - amenajarea unui bazin hidrografic

Tema de proiectare Să se proiecteze lucrările hidrotehnice de corectare a torenților ,aferent unui bazin din zona pluvială montană ,cunoscând...

Tehnologia de fabricare a brânzei Grăuncior

Introducere Brînza este un fel de mîncare stravechi, ale cărei origini dateaza dinaintea istoriei înregistrate. Probabil descoperită in Asia...

Corectarea Torenților

Tema proiectului Să se întocmească proiectul de execuţie privind lucrările de amenajare a bazinetului hidrografic torenţial Valea Buciniş numărul...

Corectarea Torenților

Tema proiectului Să se întocmească proiectul de execuţie privind lucrările de amenajare a bazinetului hidrografic torenţial Valea Buciniş numărul...

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului la fabrica de cherestea SC Holzindustrie SA

CAP. 1 Date generale Localizare şi topografie Denumirea proiectului sau profilul de activitate este prelucrarea primară a lemnului. Amplasamentul...

Bazinul Hidrografic Șipa - Studiu Geomorfologic

Introducere Valea Sipa, afluent pe stanga al Vaii Prahovei in sectorul montan al acesteia, se dezvolta pe versantul vestic al Muntilor Baiului,...

Lucrări hidrotehnice longitudinale

INTRODUCERE In simbolismul magic sunt prezente partu energii care sunt responsabile pentru creaarea microcosmosuli cat si a marcoscomosului si...

Ai nevoie de altceva?