Suport de curs cosmetică

Metabolismul şi circulaţia sunt implicate în aportul de oxigen şi substanţe nutritive care asigură buna funcţionare a procesului de regenerare celulară,de hidratare ,de menţinere a fibrelor elastice şi musculare în bune condiţii.Tulburările metabolice ce pot apărea la diferite niveluri în organism determină schimbări şi la nivelul tegumentului,depozite de grăsimi şi produşi toxici care duc la apariţia diferitelor imperfecţiuni.

Fiziologic pielea îmbătrâneşte.Îmbâtrânirea poate fi accelerată din cauza mai multor factori:excesul de cafea,tutun,alcool,razele solare în exces sau tulburări hormonale.În consecinţă trebuie luate anumite măsuri care să preântâmpine sau să trateze efectele acestor factori.

De aceea cosmeticiana trebuie să stabilească corect diagnosticul de ten pentru ca apoi să poate să aleagă cele mai eficiente mijloace şi procedee de tratare şi combatere a efectelor factorilor nocivi.

La baza tratamentului stau patru procese:

- procesul de curăţire

- procesul de hrănire

- procesul de rehidratare

- procesul de tonifiere

Procesul de curăţire cuprinde toate mijloacele de îndepărtare de la suprafaţa epidermului a celulelor descuamate ,impurităţilor,a sebumului şi a fardurilor.Este un proces foarte important în cadrul îngrijirilor din cabinetul cosmetic şi în cadrul îngrijirilor pentru acasă.Aplicarea incorectă sau neaplicarea procesului de curăţire duce la modificări importante în aspectul pielii.

Procesul de curăţire cuprinde mai multe procedee:

- demachierea

- vaporizarea caldă

- gomajul

- dezincrustarea

- extragerea comedoanelor

Procesul de hrănire este reprezentat de toate mijloacele prin care se introduc în piele substanţe nutritive şi oxigen.Este un proces important prin faptul că datorită folosirii lui se realizează activarea circulaţiei sanguine şi se încetineşte procesul de îmbătrânire a pielii.Procesul de hrănire este destinat în special straturilor profunde ale pielii.

Procesul de hidratare .Apa şi grăsimile constituie suportul plastic al pielii care o menţine întinsă şi catifelată.Diminuarea cantităţii de apă din ţesuturi modifică şi aspectul pielii.Procesul de hidratare este indicat în special tenurilor uscate, deshidratate şi senile dar şi tenurilor grase în anumite etape de tratament.

Procesul de tonifiere este constituit din totalitatea mijloacelor care asigură o cantitate suficientă de oxigen necesară desfăşurării proceselor din muşchi.Aceştia menţin aspectul întins a tegumentului.

STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE PIELII

Pielea este un organ viu cu activitate importantă în desfăşurarea proceselor vitale ,la fel de importantă ca inima,rinichii etc.Ea participă la metabolizarea substanţelor aplicate pe piele în timpul tratamentului eliminându-le pe cele nefolositoare în mod selectiv.

Pielea este alcătuită din trei straturi:epiderm,derm şi hipoderm.

Epidermul la rândul lui este alcătuit din stratul bazal(germiativ) ,ale cărui celule se divid intens,stratul celulelor poliedrice( filametos),stratul spinos (granulos),stratul lucid şi stratul cornos .Fiecare are o structură specifică şi un rol bine determinat.Este un strat nevascularizat:

Dermul constituie scheletul de rezistenţă a pielii şi este alcătuit din substanţă fundamentală,fibre conjunctive(colagen,elastină) şi celule de tipul fibroblaştilor.Acest strat este vascularizat şi are în componenţă corpusculi senzitivi,glande sebacee şi este străbătut de canalele glandelor sudoripare.

Hipodermul este alcătuit din ţesut conjunctiv lax,panicul adipos,vase de sânge,nervi şi substanţă fundamentală.

Caracteristici ale pielii

- Grosimea pielii variază în funcţie de regiune ,sex şi vârstă.Pielea copiilor este mai subţire ,la maturitate este mai groasă şi apoi se subţiază din nou la persoanele în vârstă.În structura pieliil epidermul este mai subţire ,dermul mai gros ,air hipodermul variabil în funcţie de regiune.

- Elasticitatea se datorează în primul rând sistemului fibrilar şi hipodermic.Ea poate fi influenţată şi de paniculul adipos ai căror lobuli adipoşi sunt înveliţi în ţesut conjunctiv elastic.Elasticitatea scade odată cu vârsta sau este influenţată de anumite afecţiuni.

- Mobilitatea pielii este variabilă ,la faţă este mai accentuată,la n ivelul nasului,palmelor este mai scăzută etc.

- Tranpiraţia cutanată este fenomenul de evaporare a apei de la suprafaţa pielii şi este condiţionată de factorii atmosferici,tulburări interne sau de produsele coametice.

FUNCŢIILE PIELII

Fiziologia pielii este influenţată de organizarea sa chimică şi implicit de prezenţa unei cantităţi suficientă de substanţe necesare desfăşurării vieţii celulare.

Substanţele componente sunt de natură :organică,anorganică.

Substanţe anorganice

- apa-pielea conţine 70 % din cantitatea existentă în organism

- Săruri minerale- sodiul se găseşte în ţesutul conjunctiv,potasiu în epiderm şi anexe,calciu în ţesutul conjunctiv,în cantităţi mai mici sunt: Fe,Cu,Mg,Zn,Cb,P,Ni şi Cl.Pielea are un rol important în metabolismul sulfului.Substanţele minerale se găsesc sub formă de electroliţi încărcaţi cu sarcini electrice prin care se fixează la suprafaţa membranelor protoplasmatice.