Antropologie

Curs
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Antropologie
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 10519
Mărime: 70.45KB (arhivat)
Publicat de: Elena N.
Puncte necesare: 0
Cursurile 3, 4 si 5

Extras din curs

SIMBOL ŞI SEMNIFICAŢIE

Scenă presupusă: duceţi în dar de ziua de naştere a viitoarei soacre patru flori. Scena – (dvs.studenţi) – vă produce râsul

- pe viitoarea soacră – o înfurie.

Gestul şi reacţiile aferente fac parte, pentru unii, din cultura (voastră, a noastră), pentru alţii înseamnă că trăim – cu toţii în aceeaşi societate.

Exemplul dat reprezintă – la urma urmei – materia primă a antropologiei, ţine de simbolismul relaţiilor sociale.

De ce râdem de o situaţie pe care am imaginat-o, sau în puţine cazuri poate fi reală ?

Pentru că un număr par de flori se duce numai la mort; astfel că buchetul de patru flori simbolizează o aluzie cât se poate de transparentă la moartea soacrei. Atât cel care dă florile, soacre, ceilalţi împărtăşesc, în cultura noastră, românească, această cunoaştere simbolică. O persoană dintr-o altă cultură, total diferită de a noastră, pur şi simplu nu ar înţelege de ce râdem: pentru ea, patru flori s-ar putea să simbolizeze cu totul altceva (decât moartea), sau să nu aibă o încărcătură simbolică.

Cultura şi simbolismul florilor, atracţia pentru flori este general umană (vezi practica ikebanei la japonezi).

Arte tradiţionale japoneze:

a) chano-yu – ceremonia ceaiului;

b) origami – arta împăturirii hârtiei;

c) bonsai – arta creşterii arborilor pitici;

d) ikebana – arta aranjării florilor.

Ikebana – de la ikeru (a trăi, a face pe cineva să trăiască) şi bana (floare).

Ikebana înseamnă cultul pentru frumos şi aranjarea în vază a elementelor florare cu intenţia de a le transpune într-o nouă viaţă, de a recrea universal lor natural.

Principii fundamentale ale ikebanei

1 - preponderenţa liniei asupra culorilor.

a) aranjamentele au la bază ideea respectului pentru creşterea naturală a elementelor utilizate.

b) se urmăresc valenţele plastice ale liniei, ritmul ondulaţiei liniilor; ca atare în compoziţia ikebanei se folosesc şi tulpini, ramuri desfrunzite, frunze cu un contur deosebit.

c) japonezul preferă un aranjament de ramuri simple, cu o linie armonioasă, unui aranjament cu un colorit încântător sau bogat înmiresmat.

2 – asimetria, iregularitatea şi varietatea.

- dacă pentru ochiul unui European, o plantă viguroasă, înaltă, cu ramuri şi frunze perfecte, împrăştiate bogat, reprezintă frumosul natural, pentru japonez este interesant, chiar minunat un copac îndoit, răsucit, scorburos, care şi-a pierdut simetria; dacă europeanul apreciază ordinea desăvârşită a farfuriilor, a tacâmurilor, aşezarea lor simetrică, uniformitatea, simţul estetic al japonezului este de un frumos rezultat din iregularitate (soo).

3 – triunghiul cer – om – pământ.

- structura aranjamentelor alcătuite din unirea şi fixarea în suport a trei linii(tulpini) formează scheletul compoziţiei florale. Ele amintesc creşterea înfrăţită a celor trei elemente:

a) linia principală (shin), linie centrală, reprezintă de regulă cerul;

b) linia secundară (soe), a doua linie în ordinea lungimii şi importanţei, semnifică omul;

c) linia terţiară (hikae), simbolizează pământul şi este ramura cea mai scurtă.

4 – respectarea scurgerii timpului.

- timpul este fundal permanent al compoziţiei florale:

- aranjamentele sunt diferite pentru fiecare anotimp

- aranjamentele exprimă simboluri ale tinereţii sau bătrâneţii

- aranjamentele reflectă scurgerea eternă a timpului şi trecerea omului prin el.

- Trecutul este reprezentat prin flori deja înflorite, frunze uscate;

- Prezentul prin flori întredeschise şi frunze în plină creştere;

- Viitorul are ca simboluri bobocii nedeschişi de flori, sugerează o potenţială creştere.

Jack Goody în The Culture of Flowers (Cambridge University Press, 1993), face o incursiune minuţioasă în lumi şi epoci diferite, trece în revistă semnificaţii dintre cele mai diferite ele florilor, ca „sisteme de cunoaştere şi practice” culturale distincte.

Sensul usual acordat termenului „floare” în Europa actuală este cel de „floare ornamentală”: cultivăm flori, iubim flori, dăruim flori; desigur, în toate cazurile este vorba de flori „frumoase”, estetice; nimănui, de pildă, poate, nu i-ar trece prin cap să dăruiască un buchet de flori de muşeţel.

Pentru noi, este vorba de „flori estetice” nu „funcţionale”. O floare de cireş – de pildă – o admirăm primăvara pe o creangă, dar ea are mai degrabă o semnificaţie funcţională: din ea vor cerşte cireşi şi ca atare, nu o rupem pentru a o pune într-o vază. În Asia de Est însă, „pomii fructiferi, precum cireşul erau selectaţi pentru flori, în loc de fructe”(Jack Goody, p.4). În Africa oamenii nu cultivă flori pe lângă casă – cu excepţia zonelor islamice – şi „nici nu folosesc florile sălbatice în practicile de cult, daruri sau decorarea corpului”(p.12).

Deci rostul florilor trebuie căutat în cultură, nu în natură. Există un cod cultural al florilor, al semnificaţiei lor, al utilizării lor.

Oferirea unei flori (de către un bărbat unei femei), gest aparent simplu, firesc, face să înflorească zâmbetul femeii căreia i-a fost oferit; în acest caz, femeia apreciază dincolo de frumuseţea în sine a florilor, gestul bărbatului; în orice floare dăruită este transmis un mesaj (codificat).

Când cineva cumpără flori de la un vânzător, relaţia este una de la vânzător la client şi reciproc; vânzătoarea vinde florile, primeşte în schimbul lor bani. Vânzătoarea (cea care vinde), clientul (bărbat – e cel care cumpără şi le dă iubitei) şi femeia (care le primeşte) cunosc în egală măsură modul de întrebuinţare al florilor. Vânzătoarea nu se aşteaptă să fie sărutată de cumpărător; pentru vânzătoare şi pentru client florile sunt o marfă. Pentru bărbatul care oferă flori iubitei, mamei, oricărei femei, florile sunt un dar; pentru un horticultor florile, în schimb, sunt un obiect ştiinţific.

Preview document

Antropologie - Pagina 1
Antropologie - Pagina 2
Antropologie - Pagina 3
Antropologie - Pagina 4
Antropologie - Pagina 5
Antropologie - Pagina 6
Antropologie - Pagina 7
Antropologie - Pagina 8
Antropologie - Pagina 9
Antropologie - Pagina 10
Antropologie - Pagina 11
Antropologie - Pagina 12
Antropologie - Pagina 13
Antropologie - Pagina 14
Antropologie - Pagina 15
Antropologie - Pagina 16
Antropologie - Pagina 17
Antropologie - Pagina 18
Antropologie - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Antropologie
    • curs 3 antropologie.doc
    • curs 4antropologia.doc
    • curs 5 h.doc

Alții au mai descărcat și

Perspective ale Antropologiei

Conturata ca o preocupare stiintifica în procesul de cristalizare a culturii moderne, antropologia are o obârsie mult mai veche, anume în cultura...

Cultură și civilizația egipteană

Ce ne atrage din punct de vedere turistic aici? Egiptul pare un uriaş magnet pentru întreaga lume. Ceea ce atrage sunt urmele lăsate de o...

Limbajul Trupului

“ Fiecare gest este asemenea unui cuvant, iar un cuvant poate avea mai multe intelesuri. Perspicace este acel om care poate citi “ propozitiile”...

Homo Habilis

Homo habilis este o bine-cunoscuta specie de hominid, dar sărăcăcioasă din punct de vedere informativ. Modelul a fost supus unor intense studii...

Antropologia agresivității și violenței

• Agresivitatea – prezentare generala Agresivitatea poate fi definita ca fiind unul dintre fenomenele psihosociale cel mai des studiate in...

Introducere în Antropologie

SISTEMUL ŞTIINŢELOR DESPRE OM O sintagmă precum “ştiinţe socio-umane “ este dominantă pentru o dimensiune expresivă a gândirii umane şi...

Antropologia Culturii

III. POLITICI CULTURALE, CULTURĂ DE MASĂ ŞI SOCIETATE DE MASĂ Mecanismele de funcţionare ale industriei culturale nu pot fi înţelese în toată...

Antropologie și Dezvoltare

1. ANTROPOLOGUL – AGENT DE DEZVOLTARE COMUNITARĂ? Relaţia dintre antropologie (1) şi dezvoltare (2) este ambiguă. În ultimul timp se fac eforturi...

Te-ar putea interesa și

Conceptul antropologiei la Kant. Importanță filosofiei kantiene pentru dezvoltarea antropologiei filo

Rezumat Am prezentat concepţia lui Immanuel Kant despre om, elementele de antropologie ale acestei concepţii. În capitolul introductiv am făcut o...

Asemănări și deosebiri între antropologie aplicată și dezvoltare comunitară

I. Introducere Din punct de vedere istoric, putem spune că prima formă de antropologie a apărut în secolul XIX, datorită cercetătorului britanic...

Criminologia Antropologică și Concepțiile Criminologice ale lui Enrico Ferri

Cap. 1. Enrico Ferri, scurtă biografie Enrico Ferri (1856 – 1929) a fost un criminolog, sociolog şi socialist italian discipol al lui Cesare...

Blogat în sistem - o perspectivă antropologică

BLOGAT ÎN SISTEM. O PERSPECTIVĂ ANTROPOLOGICĂ 1. Introducere Începând cu secolul al XX-lea, societatea a început să cunoască noi dimensiuni în...

Analiză antropologică

INTRODUCERE Cultura este un concept fundamental în cadrul disciplinei ‘’antropologie’’. Aceasta constă din ideile abstracte, valorile și...

Antropologie în grecia antică

Importanţa pe care o are Grecia miceniană şi mai apoi cea clasică, i-a determinat multă vreme pe istorici să nu acorde decât un interes restrâns...

Aspecte ale Femeii în Antropologie

Femeia, aceasta fiinta minunata pe care Dumnezeu a lasat-o pe pamant, acel regim nocturn al imaginarului, dupa cum aprecia Gilbert Durand in...

Elemente de antropologie - Natura și destinul omului în lume

Creștinismul acordă omului o valoare cu totul excepțională. De aceea antropologia ocupă un loc important în doctrina creștină. În conformitate cu...

Ai nevoie de altceva?