Extras din curs
1. Activitatea de audit se realizeaza prin urmatoarele forme organizatorice:
a) departamentul de audit intern si comitetul de audit;
b) comisia de audit;
c) departamentul de audit si comisia de audit;
d) comitetul de audit.
2. Care dintre urmatoarele NU face parte dintre atributiile comitetului de audit:
a) incurajarea comunicarii dintre membrii consiliului de administratie, conducatorii institutiei de credit,auditul intern, auditorul financiar al institutiei de credit si BNR;
b) analiza recomandarilor controlului intern;
c) avizarea statutului auditul intern al institutiei de credit;
d) asigurarea relatiei cu auditorul financiar institutiei de credit.
3. Una dintre urmatoarele NU reprezinta o etapa a realizarii unui audit financiar bancar:
a) acceptarea angajamentului de audit;
b) planificarea auditului;
c) efectuarea controlului intern;
d) concluziile auditului si raportarea.
4. Auditorul trebuie sa palnifice si sa desfasoare un angajament de audit cu o atitudine de:
a) neincredere in corectitudinea datelor care ii sunt puse la dispozitie;
b) indoiala in privinta onestitatii angajatilor bancii;
c) incredere in corectitudinea si exactitatea datelor care ii sunt puse la dispozitie;
d) scepticism profesional;
5. Factorii care contribuie in mod semnificativ la riscul operational, NU includ:
a) nevoia derularii, cu precizie, a unui volum mare de tranzactii intr-o perioada scurta de timp;
b) necesitatea utilizarii transferului electronic de fonduri;
c) probabilitatea unor fraude produse de persoane din conducerea bancii;
d) derularea operatiunilor in mai multe locuri.
Raspunsuri corecte : 1a; 2b; 3c; 4 d; 5c.
1. Printre obiectivele auditului intern pe domenii de activitate, se numara si :
a) Identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel ;
b) Protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ;
c) Cresterea eficacitatii activitatii de control ;
d) Evaluarea gradului de adecvare a informatilor financiare si nefinanciare ;
e) Evaluarea gradului de adecvare a controalelor financiare ;
2. Formularea opiniei de audit presupune :
a) analiza concluziilor ;
b) stabilirea obiectivelor ;
c) stabilirea fondului de timp necesar ;
d) aplicarea tehnicilor si procedurilor necesare pentru colectarea probelor ;
e) evaluarea primelor informatii;
3. Planul de audit include:
a) Derularea operatiunilor in mai multe locuri;
b) Necesitatea utilizarii transferului electronic;
c) Administrarea unui volum mare de elemente monetare;
d) Determinarea naturii, duratei si intinderii procedurilor de audit:
e) Derularea unui numar mare de tranzactii.
4. Raportul de audit standard fara rezerve este emis cand indeplineste conditia :
a) Nu a fost intocmit in conformitate cu principiile contabile generale acceptate ;
b) Situatiile financiare sunt prezentate in conformitate cu principiile contabile generale acceptate ;
c) Dorinta de evidentiere a unui anumit aspect ;
d) Auditorul nu a acumulat informatii suficiente;
e) Auditorul nu este independent ;
5. Perioada la care se refera auditul se numeste :
a) Relevanta ;
b) Temeinicia probelor ;
c) Suficienta probelor ;
d) Concludenta probelor ;
e) Oportunitatea ;
RASPUNSURI : 1-c ; 2-a ; 3-d ; 4-b ; 5-e ;
1. Printre principiile auditului intern bancar se găseşte:
a. continuitatea auditului intern bancar;
b. creşterea eficacităţii activităţii de control;
c. evaluarea eficienţei operaţiunilor instituţiilor de credit;
d. independenţa sursei;
e. funcţionarea sistemului de control intern şi a activităţii de audit intern.
2. Standardele de audit se împart în 3 categorii principale, şi anume:
a. standarde privind acceptarea misiunii de audit, standarde privind controlul conturilor şi standarde privind planul de audit;
b. standarde generale, standarde privind activitatea în teren şi standarde privind raportarea;
c. standarde privind concludenţa probelor, standarde privind activitatea în teren şi standarde privind independenţa sursei;
d. standarde privind oportunitatea, standarde privind continuitatea auditului intern şi standarde privind raportarea;
e. standarde privind competenţa profesională, standarde privind cunoaşterea clientului şi standarde privind activitatea în teren.
3. În procesul deciziei referitoare la procedura de audit care trebuie utilizată, auditorul poate alege:
a. operaţiuni cu caracter excepţional;
b. citirea proceselor verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie;
c. analiza trimestrială a evaluărilor situaţiilor de control intern;
d. controlul conturilor şi a situaţiilor financiare;
e. chestionarea salariatului.
4. Care din următoarele enunţuri reprezintă o cauză a adăugirii unui paragraf explicativ într-un raport de audit standard fără rezerve:
a. situaţiile financiare nu au fost întocmite în conformitate cu principiile contabile general acceptate;
b. situaţiile financiare sunt semnificativ eronate şi nu prezintă o imagine fidelă a poziţiei firmei;
c. nerespectarea legilor şi reglementărilor speciale;
d. raportarea către autorităţi a tranzacţiilor suspicioase;
e. îndoieli substanţiale privind continuitatea activităţii.
5. Formula corectă a riscului de detectarea planificat este:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Audit Bancar.doc