Cuprins
- 1. STRUCTURI BANCARE. ORGANIZAREA ACTIVITĂłII
- 1.1. Tipuri de bănci. Structuri organizatorice
- 1.1.1. Băncile si intermedierea bancară
- 1.1.2. Tipuri de bănci si structuri financiare
- 1.2. Abordări constructive si arhitecturale din perspectiva marketingului bancar
- 1.3. Securitatea incintelor bancare
- 1.4. Informatizarea activitătii bancare si activitatea bancară electronică
- 1.5. Centre financiare
- 1.6. Fuziuni si achizitii în domeniul institutiilor financiare
- 2. OPERAłIUNI CU NUMERAR SI DE CASIERIE
- 2.1. Organizarea operatiunilor de casierie bancară
- 2.1.1. Operatiuni cu numerar
- 2.1.2. Transportul valorilor
- 2.1.3. Frauda la casieria bancară. Falsul si contrafacerea monedelor
- 2.2. Aspecte privind emisiunea si circulatia numerarului
- 2.2.1. Moneda efectivă. Moneda de cont
- 2.3. Operatiuni de schimb valutar la ghiseu
- 2.4. Operatiuni cu metale pretioase
- 2.4.1. Comercializarea monedelor de aur
- 2.5. Servicii pentru păstrare de valori. Închirieri de casete de sigurantă
- 2.6. Programe de cunoastere a clientului si de raportare a operatiunilor suspecte
- 3. CONTURI BANCARE SI RELAłIA CU CLIENTELA
- 3.1. Conturi de depozit. Abordare conceptuală
- 3.2. Deschiderea, functionarea si închiderea conturilor
- 3.3. Disponibilitătile din conturi si lichiditatea bancară
- 3.4. Rezervele minime obligatorii si capacitatea de creditare a băncilor
- 3.5. Marketingul conturilor bancare si serviciile adiacente
- 3.6. Relatia bancă – client. Deontologia bancară
- 3.7. Secretul bancar – responsabilităti si limite
- 3.8. Asigurarea depozitelor bancare
- 3.9. Servicii bancare de custodie
- 3.10. Servicii bancare de consultantă
- 4. OPERAłIUNI DE EMITERE SI ADMINISTRARE
- A CARDURILOR DE PLATĂ
- 4.1. Cardurile de plată. Tipologie. Caracteristici
- 4.2. Evolutii. Programul „SEPA for card”
- 4.2.1. Piata cardurilor în România
- 4.3. Părti implicate în tranzactii cu carduri
- 4.4. Terminalele si rolul lor în sistemul electronic de plăti prin carduri
- 4.5. Autorizarea si decontarea tranzactiilor cu plata prin card
- 4.5.1. Autorizarea tranzactiilor cu carduri
- 4.5.2. Decontarea tranzactiilor cu carduri
- 4.6. Activitatea de marketing în domeniul cardurilor
- 4.7. Departamentul credite carduri
- 4.8. Operatiuni de emitere carduri. Comisioane bancare
- 4.9. Servicii clienti
- 4.10. Riscuri de fraudă în operatiunile cu carduri
- 5. OPERAłIUNI DE PIAłĂ VALUTARĂ
- 5.1. Dinamica conceptului de piată valutară
- 5.1.1. Dimensiune. Structură
- 5.1.2. Participanti
- 5.1.3. Caracteristici ale pietei valutare
- 5.2. Cotarea valutelor. Publicarea cursurilor valutare. Instrumente financiare ale pietei valutare
- 5.2.1. Cotarea valutelor
- 5.2.2. Cursuri publicate. Cursuri operationale
- 5.3. Tipuri de operatiuni valutare efectuate de bănci
- 5.3.1. Operatiuni valutare la vedere
- 5.3.2. Operatiuni valutare la termen
- 5.4. Departamentul de arbitraj valutar al unei bănci
- 5.4.1. Structura organizatorică a departamentului de arbitraj. Functii. Responsabilităti.
- 5.4.2. Procesarea tranzactiilor valutare
- 5.4.3. Riscurile de decontare a operatiunilor valutare la vedere
- 5.5. Piata valutară online
- 6. LICHIDITATEA BANCARĂ. OPERAłIUNI DE PLASAMENT
- PE PIAłA FINANCIARĂ
- 6.1. Locul si rolul investitiilor în instrumente financiare în activitatea băncilor comerciale
- 6.2. Operatiuni de investitii financiare pe piata monetară
- 6.2.1. Operatiuni specifice pietei interbancare
- 6.2.2. Instrumente financiare ale pietei monetare
- 6.2.3. Interventiile băncii centrale
- 6.3. Operatiuni de investitii financiare pe termen mijlociu si lung
- 6.4. Riscurile bancare
- 6.5. Lichiditatea bancară
- 7. ACTIVITATEA DE CREDITARE A BĂNCILOR
- 7.1. Procesul creditării si activitatea de marketing
- 7.2. Analiza creditului. Formularea deciziei de creditare sau refuz
- 7.3. Acordarea si administrarea creditelor
- 7.4. Garantarea creditului. Garantii reale si garantii personale
- 7.5. Procesul evaluării creditelor. Analiza financiară
- 7.6. Tipuri de credite acordate de bănci
- 7.7. Pretul creditului bancar. Politica de pret a băncilor
- 7.8. Etape în acordarea creditului si politica de credit
Extras din curs
1. STRUCTURI BANCARE. ORGANIZAREA ACTIVITĂłII
· Angajate tot mai profund în viata economică si financiară, în ultimii 20-30
de ani, băncile au fost supuse unui puternic proces de schimbare, determinat de
modificările survenite în economia si structurile geopolitice ale lumii, a sistemului
monetar international, dovedind în acest sens o suplete deosebită.
Printre principalii factori care au determinat transformarea structurii pietelor
si a institutiilor financiare se numără: dereglementarea, inovatiile financiare,
securitizarea, globalizarea, tehnologia informatională, în contextul cresterii
competitiei, nu numai la nivelul structurilor nationale, ci si la nivel mondial pentru
atragerea de depozite, pentru acordarea de credite etc. si în acest context, a
consolidării institutiilor bancare.
Toate institutiile financiar-bancare au fost tot mai preocupate de asimilarea
tehnologiei informationale, cumpărare de programe, adaptarea acestora propriilor lor
nevoi, conectarea inter si intra bancară la nivel national si international, conectarea
la sistemele internationale de transmitere a informatiilor (de ex. Reuters) sau
mesajelor si transferul fondurilor (de ex. SWIFT).
Actiuni ale băncilor destinate extinderii geografice a produselor si serviciilor
oferite:
- Băncile si-au deschis sucursalele în alte centre financiare sau alte tări de
interes economic, tări emergente;
- Băncile comerciale au achizitionat sau au preluat bănci de investitii sau
societăti de investitii financiare;
- Băncile de investitii au achizitionat sau au preluat bănci comerciale;
- Băncile si-au construit filiale specializate în noi domenii: asigurări,
fonduri mutuale, societăti de investitii financiare, leasing, brokeraj;
- Băncile au procedat la fuziuni si achizitii si au format conglomerate
financiare, grupuri financiare pentru a putea oferi un număr cât mai mare si
diversificat de produse financiare si bancare;
- Băncile si-au localizat „centrala băncii” de regulă în trei zone de interes de
fus orar – Europa, SUA, Asia, ca centrale ce coordonează politica băncii pentru
toate filialele băncii ce operează în acea zonă;
- Băncile au format parteneriate, aliante strategice cu institutii nonbancare,
în domeniul procesării datelor si tehnologiei informationale;
- Băncile au început să se implice direct sau să îsi constituie propriile filiale
de fonduri hedge sau fonduri private equity – ca investitii de capital de risc;
- Dacă legislatia din tara de origine era restrictivă pentru un tip de activitate,
băncile si-au constituit filiale în noi domenii în tări în care nu erau interzise astfel de
activităti.
Noi sisteme de livrare a produselor bancare care s-au generalizat:
- Băncile comerciale au instalat bancomate pentru comoditatea accesului la
serviciile bancare (retrageri de numerar, operatiuni de cont etc.) 24/7, „mărind”
orele de „program bancar”;
- Băncile si institutiile financiare si-au legat bancomatele într-o retea pentru
a mări capacitatea de operare prin folosirea lor în comun;
- Băncile au structurat si sprijinit dezvoltarea POS-urilor la comercianti si
asigurarea decontării facturilor clientilor posesori de carduri;
- Băncile au oferit servicii de bancă la domiciliu (e-banking, Internetbanking)
pentru a permite clientelei acces la cont, plată facturi, transfer fonduri;
- Institutiile financiare au dezvoltat diferite tipuri de carduri (de credit, de
debit, smart) care în baza unui cod (PIN) permit autorizarea unei tranzactii de la
orice mediu electronic (telefon, ATM, Internet, computer personal);
- Băncile comerciale au dezvoltat un sistem de telecomunicatii la nivel
mondial care procesează electronic mesaje si transferuri între ele – SWIFT;
- Băncile utilizează sistemul image processing – procesare imagine – pentru
procesarea si citirea documentelor financiare – de la cererile de deschidere de cont
sau de credit până la facturi de la comercianti;
- Băncile mijlocesc la nivel mondial plătile digitale si circulatia monedei
electronice.
Globalizarea în domeniul financiar a fost un proces gradual a evolutiei pietelor
si institutiilor (bănci, burse, institutii financiare etc.), astfel încât granitele geografice
nu mai constituie un factor de limitare sau restrictionare a tranzactiilor financiare.
Institutii financiare (dar nu numai) identifică piata financiară din străinătate ca o
prelungire continuă a pietei financiare nationale.
Globalizarea financiară se constituie ca un proces care a condus la
structurarea unor relatii de interdependentă majoră între toti participantii si
operatorii care tranzactionează active financiare în centrele financiare de pe tot
globul si, implicit, între aceste centre.
Desi globalizarea nu are o definire unanim acceptată se constituie ca una din
caracteristicile pietei financiare contemporane. Într-o abordare pragmatică înseamnă
împrumutatii si investitorii care tranzactionează si dezvoltă operatiuni în întreaga
lume. Pentru institutiile financiare, globalizarea implică capacitatea acestora de a
răspunde nevoilor tuturor tărilor, iar în sens larg se referă la nivelul tuturor pietelor,
segmentelor de piată, produselor si serviciilor financiar-bancare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Marketing Bancar.pdf