Cursuri monedă și credit

Curs
5.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Bănci
Conține 16 fișiere: doc
Pagini : 154 în total
Cuvinte : 42030
Mărime: 324.43KB (arhivat)
Publicat de: Luiza Baciu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dumitru Ionut

Extras din curs

MONEDĂ ŞI CREDIT - CURS I

MONEDA : DEFINIRE, FUNCŢII, EVOLUŢIE, CLASIFICARE

1.1. Definirea, funcţiile şi evoluţia monedei

1.2. Clasificarea monedei

1.1. Definirea, funcţiile şi evoluţia monedei

Moneda şi rolul său în economie

a) Moneda deţine în prezent o poziţie dominantă în funcţionarea oricărei economii, reflectând schimbările structurale ale acesteia;

b) Moneda a devenit indispensabilă în raporturile zilnice şi scadenţate dintre persoanele fizice, agenţii economici şi dintre economiile naţionale;

c) Economia modernă este o economie de piaţă, ce nu poate fi analizată distinct de monedă. Economia şi moneda îşi condiţionează reciproc evoluţia.

Generalizând diferitele concepte şi teorii monetare, cu privire la monedă au existat două accepţiuni:

1) Accepţiunea conform căreia moneda este un bun, o marfă care are o existenţă fizică. Această formă a monedei nu mai îndeplineşte în prezent funcţiile banilor.

2) Accepţiunea conform căreia moneda este o creanţă asupra economiei şi asupra emitentului, fiind o expresie a voinţei oamenilor, un semn al monedei-marfă. Moneda este un titlu de credit la putător.

Trăsăturile monedei ca monedă-semn

1) Moneda are un caracter juridic, reprezentând recunoaşterea sa oficială. Aceasta a fost şi este necesară pentru ca folosirea ei să fie facilă şi fără obiecţii din partea deţinătorilor, asigurându-se totodată un control asupra fluxurilor monetare, şi implicit asupra celor economice;

2) Moneda este un bun indirect, care reprezintă un drept de creanţă, un instrument cu utilitate permanentă pentru toţi deţinătorii;

3) Moneda beneficiază de o recunoaştere generală şi universală din partea tuturor deţinătorilor. Această recunoaştere îi conferă monedei o utilitate specifică. Această acceptare s-a bazat/se bazează pe trei fundamente:

-Fundamentul material conform căruia moneda era o marfă cu valoare integrală/intrinsecă deplină;

-Fundamentul instituţional conform căruia moneda este o creanţă asupra economiei/emitentului;

-Fundamentul psiho-social conform căruia valoarea monedei, puterea sa de cumpărare depinde de încrederea celui care o deţine în cel care o emite. Din această încredere rezultă denumirea de monedă de credit sau fiduciară. Acest fundament este la baza Legii lui Gresham:”Moneda rea scoate din circulaţia moneda bună”, respectiv moneda în care se are încredere va fi tezaurizată, economisită, fiind astefel retrasă din circulaţia curentă ca mijloc de plată, funcţie pe care urmează să o îndeplinească moneda mai puţin bună, de care deţinătorii încearcă să scape.

Definirea monedei se realizează prin funcţiile sale:

a) funcţia de instrument unic de intermediere a tranzacţiilor;

b) funcţia de etalon al valorii;

c) fincţia de rezervă a valorii;

d) funcţia de unitate de cont;

e) funcţia de standard al plăţilor amânate (la termen).

a) Moneda ca instrument unic de intermediere a tranzacţiilor

Într-o economie de schimb moneda este instrument unic de intermediere a tranzacţiilor de vânzare/cumpărare a bunurilor şi serviciilor. În această calitate, moneda serveşte drept contrapartidă între cererea şi oferta de bunuri şi servicii. Nevoia de monedă a apărut în economia de schimb. O tranzacţie poate avea loc şi fără monedă, sub forma trocului, dar utilizarea ei facilitează realizarea schimbului, înlocuind inconvenientele trocului ca opraţiune unică: flux real contra flux real. Moneda disociază trocul în două opearaţiuni:

-opraţiunea de vânzare: bun real contra flux monetar;

-operaţiune de cumpărare: flux monetar contra unui bun real.

b) Moneda ca etalon al valorii

În această calitate, moneda măsoară valoarea bunurilor şi serviciilor tranzacţionate. Însuşirile ei o transformă în numitor comun între bunuri şi servicii de naturi diferite (eterogene), acestea fiind ierarhizate valoric pe baza unui etalon unic, moneda. Ca orice etalon, moneda este invariabilă, ceea ce fluctuează este puterea ei de cumpărare, care creşte în perioade de scădere a preţurilor şi scade în caz contrar.

Inavariabilitatea monedei (stabilitatea) în calitatea ei de etalon este o condiţie fundamentală pentru asigurarea schimburilor de echivalenţe în economie. În caz contrar, o reducere a valorii monedei etalon (puterii de cumpărare) afectează interesele deţinătorilor, avantajându-i pe cei care o datorează. Creşterea puterii de cumpărare a monedei etalon prezintă avantaje pentru deţinători şi aduce prejudicii celor care o datorează. De aceea, în contractele comerciale, financiare, valutare, se includ anumite clauze de rectificare a preţurilor, în scopul acoperirii riscurilor de fluctuare a puterii de cumpărare a monedei de contract.

c) Moneda ca rezervă a valorii

Între două tranzacţii, moneda serveşte ca rezervă a puterii de cumpărare, ca instrument de tezaurizare. Moneda se alătură altor active şi intră în structura patrimoniului oricărui agent economic. Acest patrimoniu include:

-Moneda efectivă Piaţa monetară

-Cvasimoneda (depozite la termen şi în vederea economisirii)

-Active financiare: Produse primare (acţiuni, obligaţiuni)

Produse secundare (contracte futures, options) Piaţa financiară

Produse sintetice (indici bursieri)

-Active reale

Spre deosebire de celelalte componente ale patrimoniului, moneda efectivă prezintă

următoarele diferenţe:

-Are un preţ de tranzacţionare foarte redus sau aproape nul în raport cu lichiditatea;

-Randamentul este nul;

-Valoare nominală constantă.

Aşadar: lichiditate maximă, risc minim, randament minim.

Avantajele şi dezavantajele deţinerii de monedă efectivă, conduc pe fiecare agent economic să-şi stabilească preferinţa între toate activele care formează patrimoniul său, respectiv să-şi constituie patrimoniul astfel încât să-şi maximizeze profitul şi să-şi minimizeze riscurile.

Moneda existentă la un moment dat în economie, reprezintă totalitatea activelor ce servesc agenţilor economici ca rezervă a valorii, a puterii de cumpărare. Există trei motive pentru care se constituie rezervele:

1) nesincronizarea între momentele încasărilor şi cele ale plăţilor. Agentul economic primeşte monedă în schimbul unui bun vândut şi o păstrează în scopul achiziţionării altor bunuri în viitor;

2) existenţa unor situaţii neprevăzute;

3)motive de ordin psihologic.

În raport cu celelalte active ce intră în componenţa patrimoniului unui agent economic, moneda efectivă este imediat disponibilă, fără costuri de tranzacţionare, fără riscuri, având lichiditate perfectă.Lichiditatea unui activ depinde de trei elemente:

a) cât de uşor poate fi vândut activul respectiv;

b) ce costuri de tranzacţionare implică transformarea sa în lichiditate efectivă ;

c) cât de previzibil şi de stabil este preţul său;

Moneda efectivă are o lichiditate perfectă.

d) Funcţia de unitate de cont

Din funcţia de etalon al valorii rezultă că toate bunurile din economie sunt evaluate prin preţuri, ceea ce face posibilă realizarea de înregistrări contabile şi efectuarea de analize financiare. Îndeplinind funcţia de unitate de cont, moneda permite realizarea de comparaţii în timp şi cuantificarea valorii adăugate în cadrul unei activităţi economice.

e) Funcţia de standard al plăţilor amânate

Moneda permite exprimarea valorii contractelor pe termen lung, stabilirea în momentul actual a unei sume ce urm,ează a fi încasată /plătită la un moment dat în viitor.

Evoluţia monedei

I. Apariţia monedei

Moneda a părut de timpuriu, fiind prezentă în tranzacţii sub forma unor bunuri obişnuite şi variate. Treptat, s-a ajuns la utilizarea unei mărfi unice drept intermediar în tranzacţii. Utilizarea unei mărfi drept etalon marchează trecerea de la economia naturală la economia de schimb. Marfa aleasă drept etalon permitea vânzarea/cumpărarea bunurilor obişnuite, măsurarea valorii acestora şi economisirea sau tezaurizarea valorii.

Pentru ca o marfă să îndeplinească funcţia de etalon, trebuia să aibă anumite calităţi:

• Durabilitate pentru a conserva valoarea (puterea de cumpărare);

• Divizibilitate pentru a permite efectuarea plăţilor de valori mai mici;

• O valoare proprie/intrinsecă suficient de mare şi stabilă.

În calitate de etalon, o bună perioadă de timp au funcţionat metalele obişnuite, pentru ca

apoi, funcţiile monedei să fie preluate de metalele preţioase (aur, argint).

II. Apariţia monedei de credit

Moneda de credit sau fiduciară îmbracă două forme:moneda de hârtie şi moneda scripturală sau de cont.

Această trecere s-a produs ca urmare a dezvoltării schimbului de bunuri şi servicii care a creat un dezechilibru între cererea şi oferta de monedă-marfă, respectiv de metal monetar.

Moneda de credit are valoare numai dacă circulă, pe când moneda de aur circula pentru că avea valoare.

Această perioadă se caracterizează prin:

-O perioadă de timp moneda semn a funcţionat în paralel cu moneda-marfă, aceasta din urmă având în continuare rolul principal de instrument monetar;

-Treptat, metalul monetar a fost retras din circulaţie şi depozitat la băncile emitente de monedă de hârtie.

Preview document

Cursuri monedă și credit - Pagina 1
Cursuri monedă și credit - Pagina 2
Cursuri monedă și credit - Pagina 3
Cursuri monedă și credit - Pagina 4
Cursuri monedă și credit - Pagina 5
Cursuri monedă și credit - Pagina 6
Cursuri monedă și credit - Pagina 7
Cursuri monedă și credit - Pagina 8
Cursuri monedă și credit - Pagina 9
Cursuri monedă și credit - Pagina 10
Cursuri monedă și credit - Pagina 11
Cursuri monedă și credit - Pagina 12
Cursuri monedă și credit - Pagina 13
Cursuri monedă și credit - Pagina 14
Cursuri monedă și credit - Pagina 15
Cursuri monedă și credit - Pagina 16
Cursuri monedă și credit - Pagina 17
Cursuri monedă și credit - Pagina 18
Cursuri monedă și credit - Pagina 19
Cursuri monedă și credit - Pagina 20
Cursuri monedă și credit - Pagina 21
Cursuri monedă și credit - Pagina 22
Cursuri monedă și credit - Pagina 23
Cursuri monedă și credit - Pagina 24
Cursuri monedă și credit - Pagina 25
Cursuri monedă și credit - Pagina 26
Cursuri monedă și credit - Pagina 27
Cursuri monedă și credit - Pagina 28
Cursuri monedă și credit - Pagina 29
Cursuri monedă și credit - Pagina 30
Cursuri monedă și credit - Pagina 31
Cursuri monedă și credit - Pagina 32
Cursuri monedă și credit - Pagina 33
Cursuri monedă și credit - Pagina 34
Cursuri monedă și credit - Pagina 35
Cursuri monedă și credit - Pagina 36
Cursuri monedă și credit - Pagina 37
Cursuri monedă și credit - Pagina 38
Cursuri monedă și credit - Pagina 39
Cursuri monedă și credit - Pagina 40
Cursuri monedă și credit - Pagina 41
Cursuri monedă și credit - Pagina 42
Cursuri monedă și credit - Pagina 43
Cursuri monedă și credit - Pagina 44
Cursuri monedă și credit - Pagina 45
Cursuri monedă și credit - Pagina 46
Cursuri monedă și credit - Pagina 47
Cursuri monedă și credit - Pagina 48
Cursuri monedă și credit - Pagina 49
Cursuri monedă și credit - Pagina 50
Cursuri monedă și credit - Pagina 51
Cursuri monedă și credit - Pagina 52
Cursuri monedă și credit - Pagina 53
Cursuri monedă și credit - Pagina 54
Cursuri monedă și credit - Pagina 55
Cursuri monedă și credit - Pagina 56
Cursuri monedă și credit - Pagina 57
Cursuri monedă și credit - Pagina 58
Cursuri monedă și credit - Pagina 59
Cursuri monedă și credit - Pagina 60
Cursuri monedă și credit - Pagina 61
Cursuri monedă și credit - Pagina 62
Cursuri monedă și credit - Pagina 63
Cursuri monedă și credit - Pagina 64
Cursuri monedă și credit - Pagina 65
Cursuri monedă și credit - Pagina 66
Cursuri monedă și credit - Pagina 67
Cursuri monedă și credit - Pagina 68
Cursuri monedă și credit - Pagina 69
Cursuri monedă și credit - Pagina 70
Cursuri monedă și credit - Pagina 71
Cursuri monedă și credit - Pagina 72
Cursuri monedă și credit - Pagina 73
Cursuri monedă și credit - Pagina 74
Cursuri monedă și credit - Pagina 75
Cursuri monedă și credit - Pagina 76
Cursuri monedă și credit - Pagina 77
Cursuri monedă și credit - Pagina 78
Cursuri monedă și credit - Pagina 79
Cursuri monedă și credit - Pagina 80
Cursuri monedă și credit - Pagina 81
Cursuri monedă și credit - Pagina 82
Cursuri monedă și credit - Pagina 83
Cursuri monedă și credit - Pagina 84
Cursuri monedă și credit - Pagina 85
Cursuri monedă și credit - Pagina 86
Cursuri monedă și credit - Pagina 87
Cursuri monedă și credit - Pagina 88
Cursuri monedă și credit - Pagina 89
Cursuri monedă și credit - Pagina 90
Cursuri monedă și credit - Pagina 91
Cursuri monedă și credit - Pagina 92
Cursuri monedă și credit - Pagina 93
Cursuri monedă și credit - Pagina 94
Cursuri monedă și credit - Pagina 95
Cursuri monedă și credit - Pagina 96
Cursuri monedă și credit - Pagina 97
Cursuri monedă și credit - Pagina 98
Cursuri monedă și credit - Pagina 99
Cursuri monedă și credit - Pagina 100
Cursuri monedă și credit - Pagina 101
Cursuri monedă și credit - Pagina 102
Cursuri monedă și credit - Pagina 103
Cursuri monedă și credit - Pagina 104
Cursuri monedă și credit - Pagina 105
Cursuri monedă și credit - Pagina 106
Cursuri monedă și credit - Pagina 107
Cursuri monedă și credit - Pagina 108
Cursuri monedă și credit - Pagina 109
Cursuri monedă și credit - Pagina 110
Cursuri monedă și credit - Pagina 111
Cursuri monedă și credit - Pagina 112
Cursuri monedă și credit - Pagina 113
Cursuri monedă și credit - Pagina 114
Cursuri monedă și credit - Pagina 115
Cursuri monedă și credit - Pagina 116
Cursuri monedă și credit - Pagina 117
Cursuri monedă și credit - Pagina 118
Cursuri monedă și credit - Pagina 119
Cursuri monedă și credit - Pagina 120
Cursuri monedă și credit - Pagina 121
Cursuri monedă și credit - Pagina 122
Cursuri monedă și credit - Pagina 123
Cursuri monedă și credit - Pagina 124
Cursuri monedă și credit - Pagina 125
Cursuri monedă și credit - Pagina 126
Cursuri monedă și credit - Pagina 127
Cursuri monedă și credit - Pagina 128
Cursuri monedă și credit - Pagina 129
Cursuri monedă și credit - Pagina 130
Cursuri monedă și credit - Pagina 131
Cursuri monedă și credit - Pagina 132
Cursuri monedă și credit - Pagina 133
Cursuri monedă și credit - Pagina 134
Cursuri monedă și credit - Pagina 135
Cursuri monedă și credit - Pagina 136
Cursuri monedă și credit - Pagina 137
Cursuri monedă și credit - Pagina 138
Cursuri monedă și credit - Pagina 139
Cursuri monedă și credit - Pagina 140
Cursuri monedă și credit - Pagina 141
Cursuri monedă și credit - Pagina 142
Cursuri monedă și credit - Pagina 143
Cursuri monedă și credit - Pagina 144
Cursuri monedă și credit - Pagina 145
Cursuri monedă și credit - Pagina 146
Cursuri monedă și credit - Pagina 147
Cursuri monedă și credit - Pagina 148
Cursuri monedă și credit - Pagina 149
Cursuri monedă și credit - Pagina 150
Cursuri monedă și credit - Pagina 151
Cursuri monedă și credit - Pagina 152
Cursuri monedă și credit - Pagina 153
Cursuri monedă și credit - Pagina 154
Cursuri monedă și credit - Pagina 155
Cursuri monedă și credit - Pagina 156

Conținut arhivă zip

  • Curs_1_moneda.doc
  • CURS_10.doc
  • CURS_11.doc
  • CURS_12.doc
  • CURS_13.doc
  • CURS_14.doc
  • CURS_15.doc
  • CURS_16.doc
  • Curs_2_moneda.doc
  • Curs_3_moneda.doc
  • Curs_4_moneda.doc
  • Curs_5_moneda.doc
  • Curs_6_moneda_2007.doc
  • Curs_7_moneda.doc
  • Curs_8_sisteme_bancare.doc
  • CURS_9.doc

Alții au mai descărcat și

Produse și Servicii Bancare

1 CONCEPTUL DE PRODUSE ŞI SERVICII BANCARE OPERAŢIUNI BANCARE 1.1 CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR BANCARE Intr-o formă arhaică dar...

Credit și bănci

Obiectul lectiei: prezentarea configuretiei sistemului bancar, a caracteristicilor activitatilor institutiilor de intermediere financiara, pentru...

Relații monetar-financiare internaționale

Prezentarea lectiilor (capitolelor) A. SECTIUNEA ,,FINANTE INTERNATIONALE’’ I.CONTINUTUL , STRUCTURA SI FUNCTIILE FINANTELOR INTERNATIONALE....

Bănci și finanțe

Reperele teoriei analizei economice,ecolutia conceptual. Prin traducere din limba greaca termenul “analyzis” se interpreteaza ca...

Instituții de credit

- CURS 1: RECAPITULARE - Moneda Moneda si masa monetara - Rata dobanzii - Banca centrala si creatia monetara - Banii si inflatia -...

Strategii și Politici Monetare

Politica monetara este o componenta esentiala a politicii economice avand aceleasi obiective finale si actionand in ansamblu cu politica de...

Economie monetară

1.1. BANCA CENTRALA SI MEDIUL DE ACTIVITATE AL ACESTEIA In ultimii ani, pe fondul accentuarii presiunilor inflationiste si a celor legate de...

Banca Națională a României

1. SISTEMUL BANCAR CONTEMPORAN Bancile reprezinta institutii financiare care concentreaza mijloacele de plata si acorda credite. Ele joaca un rol...

Te-ar putea interesa și

Clauze Asiguratorii Împotriva Riscurilor Valutare și Nevalutare în Contractele Comerciale Internaționale

Capitolul I INTRODUCERE I.1. NECESITATEA ADAPTÃRII CONTINUTULUI CONTRACTELOR COMERCIALE INTERNATIONALE Încã de acum câteva decenii se vorbea...

Cursul de schimb - rol și evoluție în cadrul economiei

INTRODUCERE Obiectivul fundamental al politicii valutare începând cu anul 1991 l-a constituit înfăptuirea convertibilității interne a leului, ca...

Aderarea la Moneda Unică Europeană

INTRODUCERE Unii oameni văd Uniunea Europeană ca fiind esenţială, în eforturile depuse de către aceasta în ultimii 50 de ani, în a păstra pacea...

Sistemul Monetar European

INTRODUCERE Gândirea promotoare a unei Europe unite este veche şi a fost exprimată prin diverse idei încă din secolul trecut. Europa a rămas însă...

Sistemul monetar internațional

Introducere Încercările de creare a unui sistem monetar internaţional precum şi înfiinţarea acestuia sunt strâns legate de evoluţia dintre ţările...

Sistemul Monetar European

SISTEMUL MONETAR EUROPEAN Introducere Promotorii procesului de integrare economică europeană au fost conştienţi de faptul că pe măsura adâncirii...

Produse Bancare de Creditare Oferite de o Bancă Comercială Populației

Bancile comerciale constituie o veriga principala a sistemului financiar. Ele sunt institutii ale sistemului financiar si de creditare a economiei...

Sistemul Monetar European

Sistemul Monetar European 1. Istoria cooperării monetare (a) Sistemul monetar european (SME) În anul 1971, Statele Unite decid să elimine...

Ai nevoie de altceva?