Construcții civile

Factori care influenteaza conceptia constructiilor

Orice constructie trebuie sa satisfaca o serie de cerinte sintetizate în trei factori esentiali, care

concureaza la conceptia, proiectarea si alcatuirea lor. Avem astfel:

- Factorul om – care impune realizarea unor conditii de confort necesare activitatii omului,

de exemplu conditii de: temperatura, umiditate, iluminare, zgomot, etc. Acestea depind de tipul

activitatii pe care o desfasoara omul în constructie.

- Factorul activitate omeneasca – impune alcatuirea functionala a constructiei astfel încât sa

satisfaca cerintele impuse de tipul activitatii. Astfel se concepe diferit o constructie de locuit de o

constructie pentru productia de automobile sau un depou de locomotive.

- Factorul natura – implica toate actiunile care rezulta din interactiunea constructie – mediu

referitoare la: gradul de seismicitate al zonei, intensitatea actiunilor climatice (vânt, zapada, ploaie,

chiciura, etc), calitatea terenului de fundare, nivelul apelor freatice, agresivitatea apelor subterane,

etc.

Toti acesti factori enuntati s-au constituit de-a lungul timpului în “legi” ale constructiilor sub

forma de: instructiuni tehnice provizorii, instructiuni tehnice, manuale de proiectare, norme de

proiectare, normative tehnice, STAS-uri, etc.

Clasificarea constructiilor

Constructiile se împart în 2 categorii mari: cladirile, respectiv constructiile ingineresti.

CLADIRILE – sunt acele constructii care adapostesc o activitate omeneasca, în functie de

aceasta având:

- Cladiri civile, care cuprind cladirile de locuit, social – culturale, pentru educatie, sanatate,

etc

- Cladiri industriale, care adapostesc o activitate omeneasca de producere sau depozitare a

unor bunuri materiale, cum ar fi: fabrici, ateliere, depozite, etc

- Cladiri agro – zootehnice, care adapostesc productii animale sau vegetale, depozitarea

unor produse agricole, înnobilarea speciilor animale sau vegetale, cum ar fi: sere, solarii, silozuri,

crescatorii de animale, etc

CONSTRUCTII INGINERESTI – sunt constructii cu caracter special, cum ar fi:

- Cai de comunicatii terestre, poduri, tuneluri, baraje, turnuri radio – TV, etc

Cladirile se mai împart si sub alte criterii, cum ar fi:

a) Dupa structura de rezistenta, cladirile pot fi:

- Cu structura rigida, având pereti de rezistenta din caramida, beton

- Cu structura elastica având structura verticala realizata din cadre de beton armat

sau metal

- Structuri mixte, având si pereti portanti, dar si cadre

Pereti

Structura rigida

Casa scarilor

Structura elastica

rigle

stâlpi

casa scarilor

Structura mixta

scara

diafragme

lifturi

stâlpi

rigle

b) Dupa rezistenta la foc avem, functie de materialul din care se executa structuri si elemente

nestructurale:

- Rezistente ( beton armat )

- Semirezistente ( metal )

- Semicombustibile ( lemn masiv tratat )

- Combustibile ( lemn masiv netratat)

- Inflamabile ( lemn de sectiune mica, paie, stuf, polistiren, etc)

c) Dupa materialele din care1 se executa, avem constructii din: lemn, caramida, beton armat

monolit sau prefabricat, metal, mixte.

d) Dupa metodele tehnologice de realizare cladirile pot fi executate traditional sau în

tehnologii moderne.

Elementele componente ale cladirilor

Toate constructiile de tip cladire sunt realizate din 3 categorii de elemente:

1) Elemente structurale, portante, de rezistenta.

În aceasta categorie intra urmatoarele 4 elemente componente, care definesc structura de

rezistenta a cladirii:

- Fundatiile – preiau încarcarile de la structura verticala de rezistenta si le

transmit terenului de fundare. Uzual se realizeaza din beton simplu sau armat, dar întâlnim si

fundatii din caramida, lemn, etc.

Fundatiile se pot realiza sub forma de: fundatii izolate, continue sub ziduri, radier general sub

forma de placa groasa cu sau fara îngrosari, retele de grinzi, piloti, etc. Adâncimea de fundare se

stabileste în functie de: pozitia terenului bun de fundare, adâncimea de înghet a zonei, înaltimea

totala a constructiei, nivelul apelor freatice, etc.

- Structura verticala de rezistenta se poate realiza sub forme de: pereti portanti,

cadre sau mixt din lemn, caramida, beton, metal si preia încarcarile de la structura orizontala si

acoperis si le transmite fundatiilor.

- Structura orizontala de rezistenta sau planseele preiau încarcarile care le revin,

verticale si orizontale, permanente, temporare sau exceptionale si le transmit structurii verticale de

rezistenta. Se pot realiza cu sau fara grinzi, plane sau curbe, monolit sau prefabricat, din lemn,

metal, caramida sau beton.

- Acoperisul preia încarcarile din greutatea proprie si din actiunile dinamice

(vânt, zapada, ploaie, chiciura, etc) si le transmit structurii verticale de rezistenta. Acoperisul se

poate realiza sub forma de acoperis cu panta denumit sarpanta, sau fara panta, denumit terasa.