Elemente de Contabilitate Generală

INTRODUCERE ÎN CONTABILITATE

Contabilitatea, ca disciplină ştiinţifică independentă, trebuie să ofere permanent fundamentele teoretice şi metodologice, ale categoriilor, convenţiilor, principiilor, faptelor şi noilor reglementări naţionale sau internaţionale practicate de economiile de piaţă dezvoltate dar şi de ţara noastră. Ea face parte din rândul ştiinţelor economice teoretico - aplicative motivată de următoarele caracteristici: a) are o metodă proprie de cercetare structurată pe legităţi sau principii genearle şi convenţii acceptate pe plan-naţional şi internaţionale elementele-care-defmesc îi conferă un univers propriu unitar de cercetare la nivel microeconomic(restrâns) şi macroeconomic(mai larg, de mare întindere)folosindu-se de categorii economice cu procedee specifice şi comune, cu descoperirea de legităţi necesare de funcţionare fluentă a unităţilor economice.

Obiectul de studiu al contabilităţii îl formează circuitul mişcărilor de valori patrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, împreună cu faptele provocate de : 1) multitudinea operaţiilor economico - financiare şi fenomenelor economice care au loc la nivelul unei unităţi economice numite entitate (pe fazele - procesele - stadiile circuitului economic); 2) multitudiena raporturilor economico-juridice care iau naştere în cadrul entităţilor economice şi între acestea pe care le evidenţiază sub formă de calcule cantitative şi valorice ; 3) întocmeşte sistematic la anumite perioade de timp (zilnic,saptamanal,decadal, lunar, trimestrial,semestrial,anual), înregistrarea şi efectuarea de calcule de sinteză ale stării şi dinamicii patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.

Contabilitatea a evoluat continuu şi s-a impus, mai ales, prin funcţiile exercitate : funcţia de înregistrare şi prelucrare operativă,cronologică şi exactă a operaţiilor economico-fmanciare, rezultatelor, proceselor şi fenomenelor economice din unităţile patrimoniale fiind, de fapt, o bază de calcul reală pentru determinarea fiscalităţii de către stat; funcţia de observare şi informare asupra existenţei, stării, structurii şi dinamicii patrimoniului care ne arată, în timp real, modul de utilizare a resurselor materiale, umane, financiare, cheltuielile efectuate şi veniturile obţinute după faptele şi fenomenele trecute cu corecţiile necesare; funcţia de control (audit) gestionar a modului de administrare, păstrare şi utilizare a valorilor materiale şi băneşti şi a rezultatelor obţinute privind gradul de eficienţă înregistrat, cu respectarea disciplinei financiare; funcţia previzională (de prevedere) necesară estimării economice şi luării deciziilor eficiente pentru tendinţele viitoare de -dezvoltare pe-baza datelor înregistrate ş-i prelucrate, probate şi stocate, aferente unei perioade deja încheiate; funcţia probatorie -juridică necesară stabilirii răspunderii materiale, administrative şi penale, pe baza datelor din documentele justificative pentru soluţionarea litigiilor care pot apărea în relaţiile economico -sociale. Prin aplicarea simultană a funcţiilor, atribuţiilor şi sarcinilor sale contabilitatea a inspirat o încredere nebănuit de mare despre păstrarea nedeformată a imaginei trecutului, reflectarea fidelă a prezentului şi a prevederii acţiunilor viitoare ale unei entităţi (unităţi) economice. Pentru exercitarea funcţiilor enunţate, ea va îndeplini numeroase atribuţii şi anume: 1) de a furniza date şi informaţii necesare elaborării bugetului de venituri şi cheltuieli; 2) înregistrarea cronologică a operaţiilor economico - financiare şi aplicarea de măsuri de creştere a eficienţei economice, de întocmire zilnică a documentelor de bază şi de sinteză, dar şi unele sarcini; 3) de a defini şi delimita obiectul de studiu cu o terminologie precisă, identică pentru toţi utilizatorii de informaţii ; 4) elaborarea mijloacelor pentru aplicarea în practică a principiilor, normelor şi convenţiilor contabile (documente, registre, fişe, chitanţe etc).

Ca ştiinţă teoretico-aplicativă, aduce în discuţie întrebări, idei, concepte, principii şi soluţii privind organizarea şi administrarea raţională a patrimoniului persoanelor juridice şi fizice. Pentru specialiştii din activitatea economică (şi nu numai pentru ei) în calitatea lor de participanţi la viaţa socială şi de creatori de bunuri şi servicii, dar şi în calitatea de consumatori, vor găsi în capitolele realizate primele răspunsuri la judecăţile economice şi instrumentele şi procedeele folosite de mecanismul complex "nepărtinitor, foarte dur dar drept" al contabilităţii.

Lucrarea de faţă se ocupă, în esenţă, cu tratarea restrânsă a definirii obiectului de studiu, a metodei şi principiilor contabilităţii, împreună cu tehnicile ei de lucru legate de drumul sau treptele pe care trebuie să-1 parcurgă în practică prin: dubla reprezentare cifrică a patrimoniului sau a circuitului mişcărilor de valori patrimoniale dintr-o întreprindere - unitate economică prin intermediul bilanţului dinamic, ca primă treaptă a metodei; logica şi raţionalitatea sistemului de calcul contabil digrafic, cunoscut sub denumirea de contabilitatea în partidă dublă sau a dublei înregistrări a elementelor patrimoniale dintr-un perimetru de mică (firmă-unitate)sau de mare întindere (ramură)şi a operaţiilor economico-fmanciare cu ajutorul conturilor (prin corespondenţa lor); consemnarea operaţiunilor economice în documente justificative ale contabilităţii şi necesitatea realizării unei imagini globale a calculelor periodice de sinteză consemnate în balanţele de verificare a conturilor (sintetice şi analitice), determinarea costurilor de producţie, inventarierea patrimoniului, rapoarte contabile periodice- lucrări de închidere a exerciţiului financiar concretizate în situaţiile financiare anuale (bilanţul contabil trimestrial, semestrial, anual, la început de activitate sau la sfârşit de activitate; contul profit şi pierdere; situaţia modificărilor capitalului propriu ; situaţia fluxurilor de trezorerie ; note explicative la situaţiile financiare anuale etc. întâlnite în treapta a treia a metodei contabilităţii).

în acelaşi timp, ne propunem să oferim specialiştilor din domeniul economic acele procedee eficiente privind Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a şi a VII -a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate unde se folosesc rapid şi nemodificate transparenţa informaţiilor contabile în activitatea de gestionare corectă a unităţilor patrimoniale. Prin urmare, pentru a realiza performanţe în producţie sau în afaceri se cere cultivarea, încă de pe băncile şcolilor sau facultăţilor, a simţului sau a acelor aptitudini de gospodărire eficientă a averii de a fi păstrată şi dezvoltată, cunoaşterea realităţii la orice moment, la care se adaugă un control fluent al rezultatelor, la nivelul oricărei structuri organizatorice, creatoare de valori (entitate, divizie, serviciu, direcţie, fabrică, secţie, atelier, subunitate etc).