Sisteme Contabile Comparate

Analiza comparativă a cadrului conceptual IASB, a cadrului conceptal britanic şi a celui american

Conf. univ. dr. Corneliu Burada

- I. Cadrul conceptual contabil IASB

- Este un dispozitiv al normalizării contabile internaţionale de tip privat.

- Denumit şi Cadrul pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare ( Framework for the Preparation and Presentation of Financial Statements ), cuprinde concepte şi principii teoretice pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare pentru utilizatorii externi.

- Se inspiră din cadrul contabil american.

- În realizarea Cadrului conceptual contabil internaţional rolul de normalizator a revenit Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate ( International Accounting Standards Board ), ca organism care reprezintă profesia contabilă din întreaga lume.

- IASB-ul, prin standardele profesionale elaborate, este angajat în atenuarea diferenţelor de prezentare a informaţiilor financiar-contabile, în armonizarea reglementărilor, standardelor şi procedurilor contabile de întocmire a situaţiilor financiare.

- Rolul normalizării contabile internaţionale este acela de a:

- furniza reguli contabile general valabile, acceptate de toate ţările lumii, capabile să armonizeze într-o măsură tot mai mare standardele şi procedurile contabile naţionale;

- asigura o bază unitară pentru elaborarea situaţiilor financiare;

- adapta standardele naţionale la cele internaţionale şi nu suprapunerea lor;

- face posibilă circumscrierea ariei de aplicare a standardelor internaţionale numai la elementele esenţiale, urmărind ca standardele să nu devină limitative sau coercitive.

- Aria de aplicabilitate a Cadrului general o constituie:

- obiectivul situaţiilor financiare;

- caracteristicile calitative care determină utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare;

- definirea, recunoaşterea şi evaluarea structurilor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile financiare; şi

- conceptele de capital şi de menţinere a capitalului.

- Situaţiile financiare întocmite în spiritul cadrului general sunt de interes general, iar conţinutul lor vine în întâmpinarea nevoilor comune de informaţii ale unei sfere largi de utilizatori: investitorii, angajaţii, creditorii, furnizorii şi alţi creditori, clienţii, guvernele şi instituţiile acestora, publicul. În măsura în care anumiţi utilizatori au necesităţi specifice, ei pot solicita şi au capacitatea de a obţine, informaţii suplimentare faţă de cele comune conţinute în situaţiile financiare

- Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare ale întreprinderii care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.

- Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite, în primul rând, de bilanţ; cele privind performanţa sunt oferite, în primul rând, de contul de profit şi pierdere; iar cele privind modificările poziţiei financiare sunt furnizate în situaţiile financiare prin intermediul unor situaţii distincte.

Caracteristicile calitative ale informaţiilor din situaţiile financiare sunt potrivit cadrului conceptual contabil:

- Inteligibilitatea;

- Relevanţa;

- Credibilitatea:

- reprezentarea fidelă,

- prevalenţa economicului asupra juridicului,

- neutralitatea,

- prudenţa,

- integralitatea;

- Comparabilitatea:

- oportunitatea,

- raportul cost-beneficiu,

- echilibrul între carcteristicile calitative

- Cu privire la structurile modelate prin situaţiile financiare, cadrul general conceptual le prezintă în corelaţie cu modalităţile de recunoaştere şi evaluare a elementelor acestora.

- În întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare sunt puse în evidenţă trei tipuri de politici contabile:

- politici contabile privind structurile situaţiilor financiare;

- politici contabile privind recunoaşterea structurilor situaţiilor financiare;

- politici contabile privind evaluarea structurilor situaţiilor financiare.

- Potrivit IAS 1 ”Prezentarea situaţiilor financiare”, care completează cadrul conceptual IASB, sunt prezentate şi explicitate elementele componente ale situaţiilor financiare. Îndeplinirea acestui obiectiv se face prin următoarele politici contabile:

- stabilirea componentelor situaţiilor financiare care să prezinte poziţia financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare, pentru a răspunde nevoii de informare pentru o sferă largă de utilizatori;

- delimitarea categoriilor pentru clasificarea elementelor care formează averea societăţii, categorii formulate de cadrul conceptual şi care trebuie să apară în situaţiile financiare ale oricărei societăţi;

- clasificarea elementelor într-una din categoriile identificate prin aplicarea definiţiilor date de cadrul conceptual.

- Poziţia financiară a întreprinderii este reflectată în componenta numită bilanţ şi definită prin structurile bilanţiere de active, datorii şi capitaluri proprii. Aceasta este influenţată de resursele economice pe care le controlează, de structura sa financiară, de lichiditatea şi solvabilitatea sa şi de capacitatea sa de a se adapta la schimbările mediului în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea.

- Scopurile în care sunt utilizate informaţiile care influenţează poziţia financiară a întreprinderii sunt proprii fiecărui factor. Astfel: