Concurență Monopol

INTRODUCERE

În dreptul comercial, punctul de vedere aproape unanim este că forţa regulatoare cea mai importantă într-o economie de piaţă este concurenţa. Afacerea în societatea capitalistă este condusă în cadrul unei ţesături complexe de constrângeri legale, instituţionale şi financiare, iar motivaţia indivizilor nu derivă doar din interesul personal, ci şi din obiceiuri, pasiune pentru performanţă şi precizie - factori care nu sunt în mod necesar congruenţi cu noţiunea tradiţională de concurenţă, ca explicaţie pentru evenimentele care se produc în economia capitalistă. Puterea teoriei concurenţiale, sub aspect atît de drept cît şi economic, pornind de la Adam Smith, încearcă să reunească o multitudine de doctrine rivale şi, în acelaşi timp, şovăitoare: toate conceptele regăsindu-se într-o anumită măsură în strânsoarea unei "mâinii invizibile". Nu doresc atât să interpretez abordările contrare, ci să aduc în atenţie însăşi doctrina concurenţei şi monopolului, ca elemente rezultante intr-o economie de piaţă, spaţiul reglementării acestor două fenomene şi, bineînţeles, de a explica rolul şi importanţa lor pentru societate în general.

Actualitatea investigaţiei la tema dată se manifestă prin aceea că necesitatea unei reglementări juridice a concurenţei, respectiv monopolului, în Republica Moldova a apărut relativ recent, spun „relativ" avind in vedere situaţia economică şi social-politică din ţară. Deasemenea e nevoie de menţionat trecerea simţită spre economia de piaţă ca teren fundamental de apariţie a concurenţei şi monopolului. Bineînţeles că ideea de reglementare juridică a apărut imediat după sesizarea efectelor pe care poate să le aibă monopolul, spre exemplu, asupra societăţii. Sau cît de simţită a fost trecerea de la lupta pentru produs, înspre lupta pentru client.

Anume din acest punct de vedere consider actuală problema definirii în cadrul legal şi instituţional a unor astfel de piloni ai economiei de piaţă precum sint monopolul şi concurenţa.

Problema care urmează a fi cercetată în prezenta lucrare este cercetarea evoluţiei şi dezvoltării fenomenelor de concurenţă şi monopol, analiza lor din punct de vedere al dreptului comercial şi economic,precum şi încadrarea lor într-un spaţiu instituţionalizat, controlat de către stat.

Scopul urmărit la scrierea acestei lucrări a fost de a stabili conceptul de concurenţă şi monopol, necesitatea existenţei unui cadru legislativ pentru reglementarea acestor fenomene, de a stabili importanţa şi efectele concurenţei şi monopolului pentru societate, precum şi efectele unor posibile devieri in mecanismul de bunăfunctionare a lor. Obiectivele urmărite în cadrul dezbaterii temei date sunt următoarele:

• prezentarea evoluţiei fenomenului de concurenţă şi monopol în istoria

ştiinţei economice precum şi a dreptului comercial.

• definirea conceptelor de concurenţă şi monopol, interdependenţa lor şi locul

lor in sistemul complex al pieţelor

• stabilirea, prin acte normative concrete, a cadrului legal al fenomenelor în

cauză definirea impactului concurenţei şi monopolului asupra societăţii şi controlul efectuat în acest scop de către stat; protecţia consumatorilor

Metodele folosite la scrierea lucrării date sunt următoare: metodica sistemico-structurală, care presupune cercetarea sistemelor complexe ce constau dintr-o mulţime de elemente aflate în interdependenţă unul cu altul; metoda statistică specifică profilului economic în a cărui sferă de cercetare este scrisă acesta lucrare, metoda comparativă care constă în compararea unor factori cu alţi factori etc.

Gradul de cercertare a temei în literatura de specialitate este, relativ, ridicat, atît în literatura naţională cît şi în cea a altor ţări. Printre cercetătorii naţionali, care au dezbătut aceată temă în lucrările sale pot enumera pe Belostecinic Grigore în lucrarea sa „Concurentă. Marketing. Competitivitate'' editată în 1999; Zbîrciog V., Zbîrciog N. în lucrarea „Microeconomic Aplicată" apărută în 2001, Tabarcea Ala şi monografia sa la capitolul concurenţei monopoliste -- „Particularităţile şi factorii formării preţurilor în condiţiile concurenţei monopoliste", o lucrare relativ mai recentă, apărută în 2002. Destul de studiată este tema concurenţei şi monopolului şi în România. Printre autorii care au studiat această temă se enumera Mihai Emilia cu lucrarea „Concurenţa economică: libertate şi constrîngere juridică" Bucureşti 2004; Moşneanu T., Purcărea T. în „Concurenţa.Ghidul afacerilor performante", Bucureşti 1999; Daniela Ancuţa , „Microeconomic: teorie şi aplicaţii. Pieţe în concurenţă perfectă şi imperfectă", Bucureşti 2001 etc.

Consider că rezultatele lucrării pot fi utile atît pentru alţi studenţi ce studiază dreptul, cît şi în activitatea organelor de drept, deoarece ea este alcătuită în baza cercetării legislaţiei, a literaturii de specialitate şi a alteoâi literaturi ştiinţifice (reviste, alte publicaţii), precum şi publicului larg de cititori Interesaţi de problema dată.

Volumul şi conţinutul prezentei teze este structurat din introducere, capitole care includ materialul desfăşurat, concluzii şi bibliografia.

Capitolul I intitulat „Concurenta. Noţiune şi caracteristică" include în sine caracteristica generală a fenomenului de concurenţă precum şi cadrul legislativ al lui.

Capitolul II — „Piaţa de monopol", reflectă definirea şi încadrarea juridică a monopolului precum şi rolul pe care îl ocupă acesta în sistemul complex al pieţelor.

Capitolul III intitulat „Concurenta şi monopolul - soluţii la problema delimitării pieţei" reflectă o privire de ansamblu a acestor două fenomene indispensabile a unei economii de piaţă, rolul şi influenţa statului asupra lor.

încheierea cuprinde concluziile de bază asupra celor relatate şi unele propuneri, în scopul perfecţionării legislaţiei comerciale şi îmbogăţirea dreptului comercial.

CAPITOLUL I PROTECŢIA CONCURENTEI NOŢIUNE ŞI CARACTERISTICĂ

l 1 Conceptul de concurenţă — subiect controversat al teoriei economice

în dreptul comercial, punctul de vedere aproape unanim este că forţa regulatoare cea mai importanta a economiei de piaţă este concurenţa. Afacerea în societatea capitalistă este condusă în cadrul unei ţesături complexe de constrângeri legale, instituţionale şi financiare, iar motivaţia indivizilor nu derivă doar din interesul personal, ci şi din obiceiuri, lene, pasiune pentru performanţă şi precizie -factori care nu sunt în mod necesar congruenţi cu noţiunea tradiţională de concurenţă, ca explicaţie pentru evenimentele care se produc în economia capitalistă. Puterea tradiţiei concurenţiale în teoria economică, pornind de la Adam Smith, încearcă să reunească o multitudine de doctrine rivale şi, în acelaşi timp, şovăitoare: toate curentele regăsindu-se într-o anumită măsură în strânsoarea "mâinii invizibile". Nu doresc atât să interpretez abordările contrare, ci să aduc în atenţie însăşi doctrina concurenţei şi de - a prezenta teme care se opun doctrinei tradiţionale. Opoziţia la doctrina tradiţională este grupată pe două direcţii. Una, numită "Noul stat industrial", care uneşte trei şcoli de nonconformişti, iar cealaltă, "Institutionaliştii", care reprezintă o respingere mult mai radicală a tradiţiei şi o colecţie mult mai eterogenă de idei şi indivizi decât prima