Extras din curs
Sectiunea 1 - Notiunea de familie
Definirea exacta a notiunii de familie comporta, indiscutabil, dificultati determinate, pe de-o
parte, de faptul ca acest fenomen social, familia, constituie obiect de cercetare pentru multiple
stiinte ca: sociologia, dreptul, psihologia, medicina, stiintele istorice etc., fiecare încercând sa
surprinda aspectele caracteristice din propriul unghi de vedere, iar, pe de alta parte, fiindca însusi
legiuitorul nu este consecvent, dând, astfel cum vom arata în cele ce urmeaza, acceptiuni diferite
acestei notiuni.
În doctrina1 se vorbeste de familie ca de o realitate sociala, prin ea realizându-se o
comunitate de viata între soti, între parinti si copii, precum si, uneori, între alte rude. Familia este si
o realitate biologica, în sensul ca în cadrul ei se realizeaza procreatia prin unirea biologica dintre
barbat si femeie si, în fine, familia este si o realitate juridica, pentru ca, prin norme juridice, se
reglementeaza cele mai importante relatii din cadrul acesteia.
Legiuitorul nu da, în nici o reglementare, o definitie generala a notiunii de familie.
Cercetând, însa, diferitele categorii de reglementari se constata ca notiunii de familie i se atribuie
atât un înteles restrâns, în sensul ca familia îi cuprinde pe soti si pe copii lor minori, cât si un înteles
larg, atunci când parintilor si copiilor lor minori li se alatura si alte categorii de persoane. Cel mai
adesea legiuitorul vizeaza întelesul restrâns al notiunii de familie. O asemenea acceptiune se
regaseste în dispozitiile art. 1-44, 47-65, 100-112 din Codul familiei si în Capitolul I al Titlului IX
al Codului penal - “Infractiuni contra familiei”.
Acceptiunea notiunii de familie, astfel cum se regaseste în Codul familiei, este cea de drept
comun.
În legi speciale, functie de scopul urmarit de legiuitor si de domeniul relatiilor sociale
reglementate, notiunea de familie primeste acceptiuni mai largi. Asa fiind, potrivit dispozitiilor
Legii nr. 114/11 octombrie 1996,2 asa cum a fost modificata prin Ordonanta de Urgenta nr. 40/10
iulie 19973 “prin familie (…) se întelege sotul, sotia, copiii minori precum si copiii majori si parintii
sotilor care locuiesc si gospodaresc împreuna”. Aceasta din urma varianta, retinuta de legiuitor
pentru explicarea notiunii de familie în contextul legii despre care facem vorbire, restrânge, prin
precizarile pe care le aduce, sfera aceleiasi notiuni avute în vedere la adoptarea Legii nr. 114/1996
(respectiv textul nemodificat prin ordonanta de urgenta) si în care se arata ca, “prin familie, în
sensul prezentei legi, se întelege sotul, sotia, copiii, precum si parintii sotilor care locuiesc si
gospodaresc împreuna”. Se observa astfel ca legiuitorul a dorit sa cuprinda, în ceea ce priveste
copiii, în notiunea de familie, doar, pe lânga copiii minori, pe cei majori care locuiesc si se
gospodaresc împreuna cu parintii lor.
Întelesul notiunii era relativ asemanator si în cuprinsul Legii nr. 5/1973 (abrogata prin Legea
nr. 114/1996), cu diferenta ca, în ceea ce-i privea pe parintii sotilor, legiuitorul impunea conditia ca
1 I. Albu, Dreptul familiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975, pag. 7; I.P.
Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura All, Bucuresti, 1998, pag. 2; M. Banciu, Dreptul
familiei, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 1998, pag. 5-7.
2 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 254/21 octombrie 1996, art. 17, si republicata
în M. Of. al României, Partea I, nr. 393/31 decembrie 1997.
3 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 154/14 iulie 1997, art. 1, pct. 7.
Dreptul familiei 4
acestia “sa fie întretinuti” de copiii lor1.
Potrivit dispozitiilor Legii nr. 18/19 februarie 1991 a fondului funciar2(modificata si
completata prin Legea nr. 169 din 27 octombrie 1997), “prin familie se înteleg sotii si copiii
necasatoriti, daca gospodaresc împreuna cu parintii lor” (art. 8 alin. (4) din lege).
O alta acceptiune, în sens larg, a notiunii de familie si care are ca principal criteriu de
circumscriere ideea de domiciliu, se regaseste în dispozitiile Legii nr. 67/24 iunie 1995 privind
ajutorul social3. Astfel, în sensul prevederilor acestei din urma legi, termenul de familie îi
desemneaza atât pe soti, cât si pe copiii lor minori care au domiciliul comun; “fac parte din familie
si copiii necasatoriti care au domiciliul comun cu parintii si care urmeaza cursuri la zi, în institutii
de învatamânt care functioneaza potrivit legii, pâna la terminarea acestora, dar fara sa depaseasca
vârsta de 25 de ani, respectiv 26 de ani în cazul acelora care urmeaza studii superioare cu o durata
de scolarizare mai mare de cinci ani”. Alineatul (2) al articolului 2 din aceeasi lege aduce o
precizare în plus acestei notiuni, stabilind ca termenul de familie se atribuie si persoanei
necasatorite care domiciliaza împreuna cu copilul sau.
Referiri indirecte la notiunea de familie se regasesc si în dispozitiile Legii nr. 112/25
noiembrie 1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte,
trecute în proprietatea statului4, si atunci când legiuitorul arata categoriile de persoane, exceptate de
la beneficiul dreptului de prelungire a contractelor de închiriere, încheiate în baza Legii nr. 5 /1973,
cu referire la imobilele prevazute în art. 1 al legii. Între acestia se cuprinde si chiriasul titular sau
membrii familiei sale - sot, sotie si copii minori - care au dobândit ori au înstrainat în localitatea de
domiciliu, dupa 1 ianuarie 1990, o locuinta corespunzatoare normelor stabilite de Legea nr. 5/1973
(art. 7 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 112/1995). Este evident întelesul restrâns al notiunii de familie
avut în vedere în aceasta situatie.
În cuprinsul aceleiasi legi, în ceea ce priveste redobândirea dreptului de proprietate asupra
imobilelor, legiuitorul îi retine, în general, pe fostii proprietari sau “mostenitorii” acestora, fara o
alta distinctie, astfel încât notiunea de mostenitor va fi interpretata potrivit legislatiei civile în
materia dreptului succesoral. Într-un singur caz se limiteaza categoria mostenitorilor, si anume în
cuprinsul art. 5 alineatul ultim, care prevede ca: “Daca rudele pâna la gradul al doilea ale fostului
proprietar în viata locuiau, la 22 decembrie 1989, cu chirie în apartamentele preluate de catre stat de
la acesta, apartamentele devin proprietatea lor, cu consimtamântul scris al proprietarului, daca le
locuiesc si la data intrarii în vigoare a prezentei legi.”
Legislatia civila privitoare la succesiuni reglementeaza dreptul de a veni la mostenire al
sotului supravietuitor prin Legea nr. 319/19445, iar al parintilor, al bunicilor, al fratilor si al
surorilor, precum si al altor rude în linie colaterala, pâna la gradul al patrulea inclusiv, prin
dispozitiile Codului civil (art. 659, 669 - 676).
Dintr-o alta perspectiva este privita notiunea de familie în contextul dispozitiilor art. 305
Cod penal, fiind incluse în aceasta toate persoanele între care exista obligatia legala de întretinere.
Pe lânga infractiunea de abandon de familie, în acelasi Capitol 1 - “Infractiuni contra familiei” - al
Titlului IX - “Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala” - legiuitorul
mai incrimineaza si infractiunea de rele tratamente aplicate minorului si aceea de nerespectare a
masurilor privind încredintarea minorului, în ambele situatii faptele putând fi savârsite fie de catre
1 Art. 15 alin. (2) din Legea nr. 5/28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ si
reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi, publicata în Buletinul Oficial al României,
nr. 47/31 martie 1973.
2 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 37/20 februarie 1991 si republicata în M. Of.
al României, partea I, nr. 1/5 ianuarie 1998.
3 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 279/29 noiembrie 1995, art. 2.
4 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 279/29 noiembrie 1995.
5 Publicata în M. Of. al României, Partea I, nr. 133/10 iunie 1944.
Notiuni generale despre familie
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dreptul Familiei
- cap1.pdf
- cap10.pdf
- cap11.pdf
- cap12.pdf
- cap2.pdf
- cap3.pdf
- cap4.pdf
- cap5.pdf
- cap6.pdf
- cap7.pdf
- cap8.pdf
- cap9.pdf