Dreptul Muncii și Securității Sociale

Notiunea si obiectul dreptului muncii

Munca = activitatea umana specifica, manuala sau intelectuala, prin care oamenii îsi utilizeaza aptitudinile în scopul producerii bunurilor necesare trebuintelor lor.

Munca se poate desfasoara în cadrul unor raporturi juridice de munca sau in afara acestora.

Munca prestata în afara raporturilor juridice de munca

1. munca voluntara sau benevola in interes public sau prestata cu titlu personal si gratuit

2. munca desfasurata în baza unor obligatii legale: elevii si studentii în cadrul practicii profesionale, militarii în termen, persoanele ce executa o pedeapsa penala, munca in folosul comunitatii.

3. munca efectuata în cadrul unor raporturi juridice civile, comerciale sau de societate

În toate 3 cazuri enumerate, munca se presteaza în afara unor raporturi juridice de munca, deci nu poate fi încadrata în obiectul dreptului muncii.

Activitati independente si profesiuni liberale

- legea 507/2002 privind reglementarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoanele fizice singure sau în asociatii familiale, reglementeaza autorizarea lor de catre primari, pt a desfasura activitati economice în toate domeniile, meseriile si ocupatiile, cu exceptia celor stabilite de legi speciale. Aceasta lege stabileste ca prevederile sale nu se aplica celor care exercita anumite profesii în baza unor legi speciale

Profesiuni liberale:

- expert contabil

- notarul public

- avocatul

- medicul

- farmacistul

- medicul veterinar

- persoanele fizice care practica servicii publice conexe actului medical (tehnician dentar, etc)

- experti criminalisti

- executorii judecatoresti

- arhitectul

- consultantii fiscali

- consultantii de investitii

Trasaturile profesiilor liberale

- implica, în general o pregatire superioara în domeniu

- cer o vechime profesionala anterioara

- se pot desfasura în forma individuala sau asociativa

- persoanele ce exercita astfel de profesiuni se constituie în corpori sau uniuni profesionale

- pers. acestea trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu

- aceste persoane nu pot primi salariu ci onorariu

- aceste persoane nu pot declara greva

- au obligatia de a pastra secretul profesional

- persoanele care exercita aceasta profesie se pot afla concomitent, atât în calitate de comerciant, cât si în calitate de exercitare a unei profesii liberale independent.

- Sunt situatii în care nu pot exercita si calitatea salariala si exercitarea unei profesii liberale- notarii, avocatii (doar activitati didactice în învatamântul superior)

Profesiunile liberale se deosebesc de cele comerciale, deoarece:

- cei ce le practica nu sunt tinuti de obligatia de a înregistra firma la Registrul Comertului.

- nu au obligatia publicitatii modificarii statutului sau social

- nu sunt supusi procedurii reorganizarii judiciare si falimentului

Toate raporturile juridice specifice profesiilor liberale NU fac parte din obiectul dreptului muncii.

Reglementarile legale permit celor ce practica aceasta profesiune sa angajeze salariati pt a exercita aceasta profesiune- în cazul angajatului, raporturile de munca sunt supuse obiectului de reglementare a dreptului muncii.

Munca prestata în cadrul unor raporturi juridice de munca

1. Raporturile de munca ale functionarilor publici civili sau militari, conform art 16 din Constitutie

- functiile si demnitatile publice pot fi civile sau militare

- functiile publice civile sunt reglementate de legea 188/1999 privind statutul functionarului public si prin statutele speciale- 360/2002- statutul politistului

- OG 16/1998

- Functiile publice militare sunt reglementate prin legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare, OG privind raspunderea

Functia publica reprezinta totalitatea atributiilor si responsabilitatilor stabilite în temeiul legii, în scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala si locala.

Functionarul public- persoana numita într-o functie publica

În doctrina exista o disputa juridica legata de integrarea statutului functionarului public în dreptul muncii sau în dreptul administrativ.

Numirea functionarului public se realizeaza cu consimtamântul sau, printr-un act de investire.

Acordul functionarului public se da în trepte, faza sa ultima fiind juramântul

Acordul de vointa se realizeaza: atributiile si obligatiile în cauza nu pot fi negociate individual, fiind stabilite de lege.

Diferenta dintre functia publica si raportul de munca este ca functionarul public este purtator al puterii publice pe care o exercita în limitele functiei sale.

Salariatul de la o autoritate publica nu dispunde de o astfel de putere, fiind doar un prepus al angajatorului.