Sinteze medicină legală

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

1. Definiţia medicinei legale

Disciplină medicală de sinteză , situată la graniţa dintre ştiinţele medico – biologice şi cele socio – juridice , ce are drept scop sprijinirea competentă a justiţiei ori de câte ori pentru lămurirea unei cauze judiciare sunt necesare precizări cu caracter biomedical .

2. Organizarea reţelei de medicină legală în România

Este în conformitate ce Legea 459 din 2001 , publicată în M.O. Nr. 418 din 27.07.2001 .

Se realizează prin următoarele instituţii :

- Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” , din Bucureşti , condus de un director general numit prin ordin comun al Ministerului Sănătaţii Publice şi Ministerul Justiţiei .

- Institute de medicină legală : în centrele universitare din Cluj , Craiova, Iaşi , Timişoara şi Tg. Mureş .

- Servicii de medicină legale judeţene ;

- Cabinete de medicină legală , în judeţele mari , in alte localităţi decat resedinta de judet.

II. TANATOLOGIE

Studiază problematica morţii organismului uman .

Acest lucru se face prin intermediul autopsiei medico-legale .

Autopsia se execută în baza unei ordonanţe şi se finalizează printr-un raport de autopsie .

Este o b l i g a t o r i e în caz de :

- moarte subită ;

- moarte suspectă ;

- deces în custodie ;

- deces în locuri publice ;

- cadavre neidentificate ;

- deces survenit la mai puţin de 24 ore de la internare ;

1. Etapele morţii : agonia

moartea clinică

moartea biologică ;

2. Semnele morţii :

- semne negative de viaţă : au doar valoare orientativă . Cuprind :

- lipsa respiraţiei , obiectivată prin imobilitate toraco-abdominală şi lipsa de aburire a oglinzii plasată în dreptul orificiilor respiratorii ;

- lipsa activităţii cardio-vasculare , obiectivată prin absenţa pulsului sau a bătăilor inimii ;

- lipsa reflexelor , obiectivată prin midriază fixă la stimuli luminoşi ;

- semne ale morţii reale : au valoare de certitudine . Se clasifică în semne tardive şi semne precoce .

- semne precoce :

a . răcirea : se face , în primele ore , cu aproximativ 1 grad Celsius / oră de la deces ; măsurarea se face intrarectal .

b. deshidratarea : este datorată evaporării lichidelor din zonele superficiale , în condiţiile întreruperii circulaţiei sanguine;

c. lividitaţi : sunt pete roşii-violacee , ce apar în zonele declive ale cadavrului sub influenţa forţei gravitaţionale ;

d. rigiditate : este consecinţa întării musculaturii scheletice . Se instalează în sens cranio-caudal şi după faza de stare ( la aprox. 12 – 24 ore postmortem) dispare în aceeaşi ordine în care a apărut .

- semne tardive :

Se clasifică în:

- modificari distructive

- modificări conservatoare ;

A. Modificările distructive sunt reprezentate de :

a. putrefacţia : are loc sub influenţa germenilor microbieni prin autoliză . Se exteriorizează prin pata verde situată iniţial în fosa iliacă dreaptă.

b. flictene de putrefacţie ;

c. emfizem de putrefacţie , resimţit prin mirosul pestilenţial caracteristic determinat de ptomaine ( putresceina şi cadaverina ) ;

d. distrugere efectuată de către vieţuitoare , inclusiv omul .

B. Modificările conservatoare sunt reprezentate de :

a. mumificarea ( naturală sau artificială ) realizată în mediul cald şi uscat ;

b. lignifierea realizată în medii umede bogate în acid tanic

c. congelarea (naturală sau artificială)