Teoria generală a dreptului

Curs
8.8/10 (5 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 90 în total
Cuvinte : 56648
Mărime: 167.74KB (arhivat)
Publicat de: Valentin Chiriță
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: loan Huma
loan Huma - Teoria Generala a Dreptului (2008)

Cuprins

  1. TEMA I - TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL ŞTIINŢELOR JURIDICE 5
  2. 1. Necesitatea studierii dreptului 5
  3. 2. Stiintele juridice, element constitutiv al sistemului stiintelor 5
  4. 3. Specificul Teoriei generale a dreptului 7
  5. Rezumat 9
  6. Întrebari pentru autoevaluare si control: 9
  7. TEMA A II-A - GENEZA SI ESENTA DREPTULUI 11
  8. 1. Aparitia dreptului, cerinta sociala obiectiva 11
  9. 2. Esenta dreptului 13
  10. 2.2. Dreptul obiectiv si dreptul subiectiv 15
  11. 2.3. Conceptul de tip istoric de drept 16
  12. 2.4. Continutul si forma dreptului 17
  13. 2.5. Corelatia dreptului cu alti factori de structurare si reglare a relatiilor sociale 19
  14. 2.5.1. Dreptul si politica 20
  15. 2.5.2. Relatia drept - morala 21
  16. Rezumat 23
  17. Întrebari pentru autoevaluare si control 23
  18. TEMA A III-A - NORMELE JURIDICE 26
  19. 1. Elemente de teorie generala a normelor 26
  20. 2. Conceptul de norma juridica 27
  21. 3. Structura normei juridice 30
  22. 3.1. Structura logico-juridica a normei 30
  23. 3.2. Structura tehnico-juridica a normei 33
  24. 4. Clasificarea normelor juridice 35
  25. 5. Actiunea normelor juridice în timp, în spatiu si asupra persoanelor 37
  26. 5.1. Actiunea normelor în timp 37
  27. 5.2. Actiunea normelor juridice în spatiu si asupra persoanelor 38
  28. Rezumat 40
  29. Întrebari pentru autoevaluare si control 41
  30. TEMA A IV-A - IZVOARELE DREPTULUI 42
  31. 1. Conceptul izvorului de drept 42
  32. 2. Sistemul si caracterizarea izvoarelor dreptului român contemporan 42
  33. 3. Actele normative ale organelor puterii si administratiei de stat 43
  34. 3.1. Legea 43
  35. 3.2 Actele normative (ale organelor de stat) subordonate legii 48
  36. 4. Alte izvoare ale dreptului 49
  37. 4.1.Actele normative ale organizatiilor nestatale 49
  38. 4.2. Obiceiul juridic (cutuma) 49
  39. 4.3. Contractul normativ 50
  40. 4.4. Regulile de convietuire sociala 51
  41. 5. Practica judiciara si doctrina juridica 51
  42. Rezumat 53
  43. Întrebari pentru autoevaluare si control 53
  44. TEMA A V-A - ELABORAREA SI SISTEMATIZAREA DREPTULUI 54
  45. 1. Activitatea normativa si principiile ei 54
  46. 2. Tehnica juridica 55
  47. 3. Tehnica elaborarii dreptului (tehnica legislativa) 56
  48. 3.1. Partile constitutive ale actului normativ 56
  49. 3.2. Articolul, element structural de baza al partii dispozitive 58
  50. 3.3. Tehnica modificarii si completarii actelor normative 58
  51. 3.4. Stilul si limbajul actelor normative 59
  52. 4. Tehnica sistematizarii actelor normative 59
  53. 4.1. Sistemul dreptului, sistemul si sistematizarea actelor normative 59
  54. 4.2. Formele principale de sistematizare a actelor normative 60
  55. 4.3. Evidenta actelor normative 61
  56. Rezumat 61
  57. Întrebari pentru autoevaluare si control 62
  58. TEMA A VI-A - SISTEMUL DREPTULUI 64
  59. 1. Conceptul de sistem al dreptului 64
  60. 2. Dreptul public si dreptul privat 65
  61. 3. Structurarea dreptului în ramuri de drept, institutii juridice si alte elemente componente 66
  62. 4. Unicitatea sistemului de drept 67
  63. Rezumat 68
  64. Întrebari pentru autoevaluare si control 69
  65. TEMA AVII-A - REALIZAREA DREPTULUI 70
  66. 1. Conceptul realizarii dreptului 70
  67. 2. Formele realizarii dreptului 70
  68. 2.1. Realizarea dreptului prin activitatea de respectare si executare a legilor 70
  69. 2.2. Realizarea dreptului prin aplicarea normelor juridice de catre organele statului 71
  70. 3. Caracteristicile actelor de aplicare a dreptului 72
  71. 4. Fazele aplicarii dreptului 73
  72. Rezumat 73
  73. Întrebari pentru autoevaluare si control 74
  74. TEMA A VIII-A - INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE 76
  75. 1. Necesitatea interpretarii 76
  76. 2. Notiunea de interpretare a normelor juridice 76
  77. 3. Formele de interpretare a normelor juridice 77
  78. 4. Metodele de interpretare a normelor juridice 78
  79. 5. Rezultatele interpretarii 80
  80. Rezumat 81
  81. Întrebari pentru autoevaluare si control 82
  82. TEMA A IX-A - RAPORTUL JURIDIC 84
  83. 1. Conceptul raportului juridic 84
  84. 2. Trasaturile raportului juridic 84
  85. 3. Structura raportului juridic 85
  86. 3.1. Subiectele raportului juridic 86
  87. 3.2. Continutul raportului juridic 88
  88. 3.3. Obiectul raportului juridic 89
  89. 4. Actele si faptele juridice, conditii ale raportului juridic 90
  90. 4.1. Conceptul de fapt juridic 90
  91. 4.2. Actele juridice 91
  92. Rezumat 92
  93. Întrebari pentru autoevaluare si control 92
  94. TEMA A X-A - RASPUNDEREA JURIDICA 94
  95. 1. Legalitatea în statul de drept 94
  96. 2. Conceptul raspunderii juridice 95
  97. 3. Principiile raspunderii juridice 96
  98. 4. Conditiile raspunderii juridice 97
  99. 5. Felurile raspunderii juridice 100
  100. Rezumat 101
  101. Întrebari pentru autoevaluare si control 101

Extras din curs

TEMA I

TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL

STIINTELOR JURIDICE

1. Necesitatea studierii dreptului

Fenomenul dreptului reprezinta, asa cum vom desprinde pe parcurs, ansamblul regulilor obligatorii de conduita, reguli care consacra drepturi, libertati si obligatii determinate, decurgând din relatiile interumane si a caror respectare este garantata, la nevoie, de catre forta publica .

Dreptul se deschide spre valorile sociale, chintesenta a aspiratiilor comunitatii; promovarea si apararea lor este vitala pentru fiintarea societatii civile si a statului de drept. O buna parte a valorilor sociale este consfintita juridic, dobândind astfel forma dreptului, a normelor juridice.

Pentru statul autentic democratic, modelarea juridica a relatiilor dintre oameni înseamna, în ultima instanta, rationalizarea sui-generis a necesitatii sociale, care devine, în acest mod, o necesitate constientizata si asumata. Dreptul este o expresie normativa specifica a acestui proces continuu de raportare activa la necesitatea nuda, de cunoastere si modelare sistematica a contextului istoric si a relatiilor interumane în acord cu interesul general al comunitatii. Dreptul, prin valorile pe care le promoveaza, este un mod de umanizare a Fiintei istoriei si deci de afirmare a libertatii. El instituie, în ordinea sa, prin amintitul efort de rationalizare juridica a necesitatii, acele elemente de normativitate în masura sa exprime ontosul socio-uman. Lumea normelor juridice este o ipostaza, complementara celorlalte, a existentei umane.

Dreptul deriva din esenta omului ca zoon politikon (fiinta sociala), care îsi subsumeaza natura biopsihica conditiei sale sociale, în raport cu care, numai, libertatea sa dobândeste întemeiere axiologica (valorica) si sens constructiv, exprimându-se juridic prin drepturi, libertati si obligatii. Cunoasterea normelor de drept si, pe un plan mai cuprinzator, a fenomenului juridic este si trebuie sa fie mai mult decât reflectarea ca atare a fenomenalitatii juridice în constiinta insului, apropierea ei pur gnoseologica; poti astfel cunoaste dreptul si totusi sa înfaptuiesti nondreptul! Din perspectiva comportamentului uman dezirabil, cunoasterea autentica a dreptului este aceea care se continua organic în actiunea pozitiva de realizare a normativitatii juridice. A cunoaste legea înseamna a actiona în conformitate cu ea, iar asumarea constienta a legii, în genere a normei juridice, reprezinta momentul subiectual, corolar al împlinirii omului ca fiinta constienta si, pe aceasta baza, ca fiinta libera.

Cu atât mai necesar este în societatea statului de drept, la care aspira în ceasul de fata natiunea noastra, abordarea sistematica a dreptului, cunoasterea sa stiintifica, în masura sa stabileasca conditiile care impun transformarea lui obiectiva, sa determine directiile evolutiei sale în economia de piata, pentru formarea statului de drept si asigurarea drepturilor si libertatilor civice.

2. Stiintele juridice, element constitutiv al sistemului stiintelor

Raportarea omului la realitate are un caracter reflectoriu, constientizant. Cunoasterea este o dimensiune specific umana, iar adevarul - o valoare definitorie pentru homo sapiens. Stiinta reprezinta forma riguroasa a cunoasterii; ea constituie un ansamblu sistematic si unitar de cunostinte veridice despre realitatea obiectiva (naturala si sociala) si realitatea subiectiva (proprie lumii interioare a omului). Spre deosebire de cunoasterea comuna, stiinta stabileste, prin abstractizare si generalizare, legile proprii fenomenelor, legi a caror descifrare permite fundamentarea actiunii practice.

Cunoasterea stiintifica se concentreaza si se structureaza în ceea ce s-a numit sistemul general al stiintelor. Acesta cuprinde:

1) grupul stiintelor despre existenta (cu valoare explicativ-previzionala asupra diferitelor domenii ale realitatii), alcatuit din: stiintele naturii (fizica, chimia, biologia, anatomia, zoologia,botanica s.a.), stiintele sociale (sociologia generala, stiintele politice, stiintele juridice, istoria, economia, etica etc.) si stiintele gândirii (logica, lingvistica s.a.);

2) grupul stiintelor actiunii: stiintele tehnice, stiintele administrativ-organizationale, stiintele medicale, stiintele instructiv-educationale;

3) grupul stiintelor generale, de sinteza: filosofía, matematica, mecanica teoretica, cibernetica, teoria generala a sistemelor etc. Întâlnim totodata stiintele de graniţa, cu caracter interdisciplinar si multidisciplinar (biofizica, chimia fizica, biochimia, psihologia, ecologia, antopologia etc.) .

Ideea delimitarii stiintelor trebuie racordata la exigenta metodologica a abordarii lumii în unitatea ei. În fond, distingerea specificului calitativ al fenomenelor si proceselor, al diferitelor domenii ale existentei are sens numai plecând de la ideea unitatii lumii. Un corolar al cunoasterii contemporane este conceptia despre unitarea sistemic-integratoare, de ordin cosmic, a tuturor manifestarilor existentei, caracterizate prin interactiune. Aceeasi conexiune trebuie sa se regaseasca în imaginea stiintifica despre lume, între stiintele care o circumscriu.

Asa cum rezulta din clasificarea prezentata, stiintele juridice apartin grupului stiintelor despre existenta, integrându-se nemijlocit în categoria stiintelor sociale. Unele dintre stiintele juridice apartin si stiintelor actiunii, fiind atât stiinte juridice, cât si stiinte administrativ- organizatorice si instructiv-educationale. Alte stiinte juridice (de exemplu, medicina legala, statistica judiciara) se manifesta si ca discipline stiintifice de granita .

În raport cu celelalte stiinte despre societate, stiintele juridice abordeaza factorii obiectivi care au condus la aparitia si manifestarea dreptului si a statului ca fenomene sociale, precum si constituirea, actiunea normelor juridice ca reguli specifice de conduita umana si consecintele încalcarii lor.

Atribuind dreptului un rol de mijloc hotarâtor în conducerea si organizarea sociala, iar statului calitatea de a fi o structura fundamentala în realizarea acestui scop, stiintele juridice sunt preocupate de cunoasterea si perfectionarea dreptului si statului în acord cu exigentele democratice ale societatii civile. Din acest motiv, stiintele juridice ocupa un loc important - atât sub aspect teoretic, cât si practic - în cadrul stiintelor despre societate . Datorita sporirii rolului social al dreptului - atât în plan intern, cât si pe acela al relatiilor interstatale - stiintele juridice cunosc astazi o dezvoltare prestigioasa. În ordinea lor, ele ilustreaza si promoveaza revolutia stiintifica contemporana, beneficiind în acelasi timp de cuceririle ei, implicit sub aspect metodologic, prin valorificarea procedeelor informaticii si ciberneticii în demersul cunoasterii juridice .

Studierea dreptului si statului opereaza din urmatoarele perspective: cercetarea de ansamblu, din orizontul maximei generalizari, a acestor fenomene sociale; cercetarea lor istorico-evolutiva; abordarea aplicata a normelor si institutiilor juridice, în functie de obiectul raporturilor sociale reglementate.

Pe aceasta baza, în clasificarea stiintelor juridice distingem urmatoarele grupe principale:

- stiinta juridica ce descifreaza aspectele de generalitate si esentialitate ale statului si dreptului ca fenomene sociale: Teoria generala a statului si dreptului;

- stiintele juridice care cerceteaza statul si dreptul sub aspectul evolutiei lor istorice, cât si evolutia corespunzatoare a doctrinelor politico-juridice: stiintele juridice istorice si, respectiv, doctrinele politico-juridice;

- stiintele juridice care analizeaza, dupa criteriul obiectului de reglementare, normele juridice si raporturile de drept aferente: stiintele juridice de ramura.

Distingem, de asemenea, asa-numitele stiinte auxiliare stiintelor juridice, care, fara a dobândi statut de stiinte juridice propriu-zise, asigura cunoasterea celor mai bune conditii de edictare si aplicare eficienta a normelor, precum si de prevenire a încalcarii lor .

Corespunzând unor criterii reale, diviziunea amintita a stiintelor juridice nu afecteaza unitatea lor; dimpotriva, ea are relevanta numai pe fondul corelatiei, al întrepatrunderii lor organice si functionale, în cadrul sistemului stiintelor juridice .

Daca Teoria generala a statului si dreptului investigheaza, ca stiinta, categoriile de stat si drept în interconditionarea lor genetica si structural- functionala, cu toate acestea, ratiuni obiective de cunoastere justifica abordarea distincta - dar fara a o absolutiza - a problematicii generale a dreptului în raport cu aceea a statului. Consideram, în consecinta, ca Teoria generala a dreptului si Teoria generala a statului se manifesta ca discipline stiintifice autonome. Ceea ce impune si abordarea didactica diferentiata a categoriilor de stat si drept sub forma disciplinelor care sa asigure explicitarea si însusirea cunostintelor dobândite în procesul examinarii stiintifice a fenomenelor sociale ale statului si dreptului ca fenomene de-sine-statatoare. Astfel, ansamblul problemelor statului preocupa disciplina Drept constitutional si institutii politice, în timp ce examinarea concentrata a dreptului priveste disciplina Teoria generala a dreptului.

Preview document

Teoria generală a dreptului - Pagina 1
Teoria generală a dreptului - Pagina 2
Teoria generală a dreptului - Pagina 3
Teoria generală a dreptului - Pagina 4
Teoria generală a dreptului - Pagina 5
Teoria generală a dreptului - Pagina 6
Teoria generală a dreptului - Pagina 7
Teoria generală a dreptului - Pagina 8
Teoria generală a dreptului - Pagina 9
Teoria generală a dreptului - Pagina 10
Teoria generală a dreptului - Pagina 11
Teoria generală a dreptului - Pagina 12
Teoria generală a dreptului - Pagina 13
Teoria generală a dreptului - Pagina 14
Teoria generală a dreptului - Pagina 15
Teoria generală a dreptului - Pagina 16
Teoria generală a dreptului - Pagina 17
Teoria generală a dreptului - Pagina 18
Teoria generală a dreptului - Pagina 19
Teoria generală a dreptului - Pagina 20
Teoria generală a dreptului - Pagina 21
Teoria generală a dreptului - Pagina 22
Teoria generală a dreptului - Pagina 23
Teoria generală a dreptului - Pagina 24
Teoria generală a dreptului - Pagina 25
Teoria generală a dreptului - Pagina 26
Teoria generală a dreptului - Pagina 27
Teoria generală a dreptului - Pagina 28
Teoria generală a dreptului - Pagina 29
Teoria generală a dreptului - Pagina 30
Teoria generală a dreptului - Pagina 31
Teoria generală a dreptului - Pagina 32
Teoria generală a dreptului - Pagina 33
Teoria generală a dreptului - Pagina 34
Teoria generală a dreptului - Pagina 35
Teoria generală a dreptului - Pagina 36
Teoria generală a dreptului - Pagina 37
Teoria generală a dreptului - Pagina 38
Teoria generală a dreptului - Pagina 39
Teoria generală a dreptului - Pagina 40
Teoria generală a dreptului - Pagina 41
Teoria generală a dreptului - Pagina 42
Teoria generală a dreptului - Pagina 43
Teoria generală a dreptului - Pagina 44
Teoria generală a dreptului - Pagina 45
Teoria generală a dreptului - Pagina 46
Teoria generală a dreptului - Pagina 47
Teoria generală a dreptului - Pagina 48
Teoria generală a dreptului - Pagina 49
Teoria generală a dreptului - Pagina 50
Teoria generală a dreptului - Pagina 51
Teoria generală a dreptului - Pagina 52
Teoria generală a dreptului - Pagina 53
Teoria generală a dreptului - Pagina 54
Teoria generală a dreptului - Pagina 55
Teoria generală a dreptului - Pagina 56
Teoria generală a dreptului - Pagina 57
Teoria generală a dreptului - Pagina 58
Teoria generală a dreptului - Pagina 59
Teoria generală a dreptului - Pagina 60
Teoria generală a dreptului - Pagina 61
Teoria generală a dreptului - Pagina 62
Teoria generală a dreptului - Pagina 63
Teoria generală a dreptului - Pagina 64
Teoria generală a dreptului - Pagina 65
Teoria generală a dreptului - Pagina 66
Teoria generală a dreptului - Pagina 67
Teoria generală a dreptului - Pagina 68
Teoria generală a dreptului - Pagina 69
Teoria generală a dreptului - Pagina 70
Teoria generală a dreptului - Pagina 71
Teoria generală a dreptului - Pagina 72
Teoria generală a dreptului - Pagina 73
Teoria generală a dreptului - Pagina 74
Teoria generală a dreptului - Pagina 75
Teoria generală a dreptului - Pagina 76
Teoria generală a dreptului - Pagina 77
Teoria generală a dreptului - Pagina 78
Teoria generală a dreptului - Pagina 79
Teoria generală a dreptului - Pagina 80
Teoria generală a dreptului - Pagina 81
Teoria generală a dreptului - Pagina 82
Teoria generală a dreptului - Pagina 83
Teoria generală a dreptului - Pagina 84
Teoria generală a dreptului - Pagina 85
Teoria generală a dreptului - Pagina 86
Teoria generală a dreptului - Pagina 87
Teoria generală a dreptului - Pagina 88
Teoria generală a dreptului - Pagina 89
Teoria generală a dreptului - Pagina 90

Conținut arhivă zip

  • Teoria Generala a Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Principiile Răspunderii Juridice

Caracteristica generala a tezei In societatea omeneasca actiunile omului sunt determinate de necesitatile sale cotidiene. Aceste actiuni proprii...

Aspecte privind urmărirea penală în cazul infracțiunilor de criminalitate informatică

INTRODUCERE Prin prezenta lucrare mi-am propus, pornind de la prezentarea fenomenului de criminalitate informatică şi de la analiza principalelor...

Răspunderea Disciplinară a Salariaților

CAPITOLUL I REGLEMENTAREA RĂSPUNDERII JURIDICE ÎN DREPTUL MUNCII 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DISCIPLINA MUNCII Orice activitate omenească...

Încheierea și executarea contractului individual de muncă

INTRODUCERE Tema prezentei lucrări a constituit una dintre preocupările doctrinei și practicii judiciare încă de la începuturile legislației...

Teoria generală a dreptului

Teoria generala a dreptului Teoria generala a dreptului reprezinta fenomenul juridic alcătuit din totalitatea ideilor, conceptelor, opiniilor cu...

Răspunderea Internațională a Statelor

I. Noţiuni cu caracter general Ĩn dreptul intern, a spune că o persoană este responsabilă ĩnseamnă că ea ĩşi asumă consecinţele unei fapte...

Răspunderea Statelor în Drept

INTRODUCERE Dreptul Internaţional contemporan este format din principii şi norme juridice create pe baza acordului de voinţă dintre state, cu...

Realizarea Dreptului și Răspunderea Juridică

1.INSERŢIA DREPTULUI ÎN VIAŢA SOCIALĂ Dreptul are ca obiect reglarea relaţiilor sociale în scopul realizării echilibrului social şi apărării...

Te-ar putea interesa și

Locul Teoriei Generale a Dreptului în Sistemul Științelor Juridice

O cunoaştere cât mai detaliată a realităţii interioare şi a celei înconjurătoare a reprezentat dintotdeauna o preocupare continuă a fiinţei umane....

Locul și rolul științei teoriei generale a dreptului în sistemul științelor juridice

1.INTRODUCERE Ansamblul disciplinelor juridice se constituie intr-un sistem al stiintelor juridice in cadrul caruia se pot distinge,in functie de...

TGD - relația dintre teoria generală a dreptului și filosofia dreptului

INTRODUCERE sau Ubi jus, ibi remedium Unde se aplică legea numai acolo se face dreptate. Dreptul e o ştiinţă socială, doarece obiectul său e să...

Teorie generală a dreptului

Creare a dreptului.Tehnica legislative.Tehnica juridica. 1.NOTIUNEA,OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI GENERALE A STATULUI SI DREPTULUI. TGD este o...

Teoria Generală a Dreptului

CAPITOLUL I – DREPTUL SI STATUL Sectiunea I – Conceptul de drept §1. Notiunea de drept Cuvântul „drept” deriva din latinescul directus ceea ce...

Teoria Generală a Dreptului

RAPORTUL JURIDIC TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ÎN SISTEMUL ŞTIINŢELOR JURIDICE I. Consideraţii generale În rândul disciplinelor juridice, Teoria...

Teoria generală a statului și dreptului

Informații generale - Date de identificare a cursului Cursul „ Elemente de teoria generală a statului și dreptului” se adresează studenților din...

Introducere în Teoria Generală a Dreptului

OBIECTIVELE STUDIULUI Disciplina de învatamânt superior juridic intitulata Introducere în teoria generala a dreptului are ca principal obiectiv...

Ai nevoie de altceva?