Cuprins
- CAP. I Economa monetara si abordarea conceptuala a monedei
- Conceptul de moneda si functiile ei
- 1.1 Moneda ca bun
- 1.2 Moneda ca activ
- 1.3 Moneda ca institutie
- CAP. II Masa monetara
- 2.1 Structura masei monetara
- 2.2 Agregatele monetare
- 2.3 Cererea si oferta de moneda Echilibrul monetar
- 2.4 Viteza de rotatie a monedei
- CAP. III Sistemul monetar
- 3.1 Sistemul monetar. Definitie , continut , rol , clasificare
- 3.2 Convertibilitatea monetara si cursul de schimb
- 3.3 Sistemul monetar international actual
- 3.4 Integrarea monetara europeana
- CAP.IV Creditul si dobanda
- 4.1 Creditul – continut , trasaturi si elemente constitutive
- 4.2 Functiile si formele creditului
- 4.3 Dobanda simpla si dobanda compusa
- 4.4 Dobanda nominala si dobanda reala
- CAP.V Bancile centrale si politica monetara
- 5.1 Functiile Bancii Centrale si politica monetara
- - - 2
- 5.2 Rolul bancilor centrale in managementul crizelor bancare
- 5.3 Conceptul de independenta a Bancii Centrale
- 5.4 Dificultati in aprecierea independentei Bancii Centrale
- Independenta reala si independenta oculta
- CAP. VI Instrumentele politicii monetare si factori de influenta.
- 6.1 Instrumentele politicii monetare
- 6.2 Rolul Rezervelor Obligatorii
- 6.3 Principiul de actiune al Rezervelor Obligatorii
- 6.4 Efectele rezervelor Minime Obligatorii
- 6.5 Instrumente de refinantare
- 6.6 Aplicareia RMO in Romania
- CAP. VII Economa monetara - o noua paradigma.
- 7.1. Reflexii asupra stadiului actual al teoriilor monetare.
- 7.2 Aplicatii ale noii paradigme in politica monetara
- 7.3 Recesiuni regionale, dezvoltare si politica monetara
- 7.4Sistemul bancar ideal
Extras din curs
Capitolul 1
Economa monetara si abordarea conceptuala a monedei
Analiza functionala a monedei furnizeaza elemente pentru o buna intelegere a
specificului acestea, dar este incompleta, in conditiile in care nu se precizeaza natura
economica a intermedarului general al schimburilor. Pentru a se completa analiza
monetara, a aparut necesar studiul cu privire la ce este moneda, in calitate de fenomen
monetar. La aceasta intrebare s-au dat urmatoarele trei raspunsuri: moneda este fie un
bun, fie un activ, fie o institutie, fiecare din aceste abordari avand la baza un curent de
gandire sau altul.
Conceptul de moneda si functiile ei
Notiunea de „moneda” este extrem de complexa si dificil de definit.
Potrivit dictionarului Larousse, termenul de „moneda” desemneaza „o piesa de
metal, emisa de autoritatea suverana pentru a servi ca mijloc de schimb”.
Unii cercetatori fac deosebirea dintre ban si moneda, considerandu-se banul ca
ceva abstract, ar moneda ca ceva concret. In curs se atribuie banilor si monedei acelasi
inteles pentru ca au aceleasi functii si acelasi rol in economie.
Moneda poate fi definita ca ansamblul mijloacelor de plata direct utilizabile
pentru a efectua platile pe pietele de bunuri si servicii, adica ansamblul de active
acceptate pretutindeni, totdeauna si de catre toti pentru a regla datoriile generate prin
schimbul de marfuri. Moneda apare astfel ca un activ (creanta) care poate fi detinut,
schimbat, imprumutat si conservat.
Printre caracteristicile monedei amintim:
- acceptabilitatea
- lichiditatea
- stabilitatea
- legalitatea
- etalonul monetar –
Moneda indeplineste mai multe functii, accentul fiind pus potrivit epocilor si scolilor
dominante, pe una dintre ele. Dintre aceste functii atribuite monedei, cele mai
importante sunt:
- moneda - intermedar al schimburilor (mijloc de schimb);
- moneda - etalon (masura) al valorii;
- moneda - instrument de rezerva a valorii (mijloc de tezaurizare);
- moneda - unitate de cont.
1.1. Moneda ca bun
Situand moneda in categora bunurilor, rezulta ca pot fi utilizate instrumente de
masura specifice bunurilor si serviciilor, precum teoria valorii si rationamentele in
termeni ai cererii si ofertei. Totodata, moneda ca bun ridica o serie de intrebari precum:
moneda este un bun marfa avand si alte utilizari sau este un bun specific? Este un
bun materal sau unul demateralizat, este bun de productie sau bun de consum, este
un bun public sau unul privat?
Raspunsurile date unor asemenea intrebari au o deosebita influenta asupra intelegerii
fenomenului monetar.
- Distincta bun specific sau marfa.
Se regaseste in literatura de specialitate, abordata dupa cum urmeaza: atunci cand
un bun indeplineste numai functii monetare, se vorbeste despre bun sau moneda
specifica; in schimb, daca se utilizeaza si in scopuri nemonetare, atunci calificativul este
de moneda sau bun - marfa.
Metalele pretioase, utilizate timp indelungat ca instrumente de schimb, au fost
moneda marfa, intrucat au avut si o utilizare industrala, dar in prezent, aceste metale
sunt demonetizate. Procesul de inovatie financara a generat produse financiare ale caror
caracteristici le au conferit utilizari in calitate de mijloc de schimb. Ca si metalele
pretioase, in trecut, aceste noi produse financiare au o dubla utilizare, financara si
monetara, putand fi calificate ca moneda-marfa.
Problema pe care o ridica moneda marfa este legata de determinarea “pretului”
in functie de alte bunuri, prin puterea sa de cumparare. Aceasta, este dificil de explicat
intrucat cererea de moneda comporta doua componente: o cerere monetara datorata
utilizarii sale ca mijloc de schimb, si o cerere nemonetara datorata utilizarii sale, ca
marfa. Dificultatea provine, astfel, din izolarea valorii de schimb monetare de valoarea
de schimb nemonetara.
Un raspuns dat problemei enuntate il ofera teoria regresiei*, potrivit careia
cererea monetara de astazi depinde de pretul de ieri al monedei marfa, care la randul ei
este influentata de pretul zilei precedente. Regresa se opreste in ziua in care marfa a
facut pentru prima data, obiectul unei cereri monetare.
- Distincta bun materal sau demateralizat.
Daca moneda este un bun materal, de natura comparabila cu alte bunuri, nu se
manifesta dificultati in transpunerea instrumentelor traditionale ale cererii si ofertei.
Insa, demateralizarea sporita din domeniul monetar, care a condus la moneda electronica
si alte inovatii de tehnologie monetara ridica dificultati in ceea ce priveste cuantificareia
costurilor de productie. Moneda demateralizata prezinta un cost de stabilire al increderii,
intrucat pentru ca un element imateral sa poata indeplini rolul de intermedar general al
schimburilor acesta trebuie sa fie acceptat de toti participantii din economie prin
inspirarea unei increderi sporite. Intrucat numai increderea permite a intelege de ce
indivizii acorda monedei o valoare independenta de substanta sa materala, recunoasterea
acestei importante a dat nastere expresiei “moneda fiducara”(fiduca=incredere) si pe
care unii autori vor sa o atribuie tuturor tipurilor de moneda, desi, la modul traditional
este rezervata numai biletelor de banca. Elemente constitutive ale increderii au fost
diverse si varate de-a lungul timpului, insa, nu au fost neglijate nici avantajele
economice rezultate din tranzactiile cu o moneda de calitate.
- Distincta bun de productie sau ca bun de consum.
In conformitate cu tradita monetara a Scolii de la Chicago, moneda nu este
confundata cu cele doua tipuri de bunuri, ci numai serviciile obtinute prin detinerea
monedei sunt asimilate unea din categoriile amintite.
Daca serviciile obtinute prin detinerea de moneda sunt asimilate bunurilor si serviciilor
de consum, datorita faptului ca acestea depind de cantitatea reala de moneda detinuta,
atunci, moneda se regaseste in functa de utilitate a agentilor, alaturi de alte elemente;
Analiza neo-clasica a comportamentului consumatorului permite deducerea cererii de
moneda, in acelasi mod in care se deduce cererea de bunuri de consum.
Daca, in schimb, serviciile procurate cu ajutorul monedei sunt asimilate
bunurilor de productie, atunci moneda poate fi tratata, formal, ca un factor de productie.
Cantitatea reala de moneda intra in functiile de productie alaturi de alti factori: munca si
capitalul.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Administrarea Afacerilor - Sinteza Economie Monetara si Financiara.pdf