Cuprins
- Cap I. Notiuni despre informatica. I-3
- I.1 Sistemul cibernetic. I-3
- I.1.1 Informatia. Unitatea de masura a informatiei. I-3
- I.1.2 Obiectul de studiu al informaticii. I-4
- I.1.3 Sistemul cibernetic; Sistemul informational; Sistemul decizional. I-4
- I.1.3.1 Schema unui sistem cibernetic I-4
- I.1.3.2 Sistemul informational si sistemul informatic. I-5
- I.1.3.3 Sistemul decizional(de conducere) I-5
- I.1.3.4 Bucla de autoreglare. I-6
- I.1.3.5 Stabilitatea sistemului cibernetic I-6
- I.2 Codificarea informatiei în calculatoarele numerice I-6
- I.2.1 Despre coduri si codificare I-6
- I.2.2 Calculatoare numerice si analogice I-8
- I.2.3 Codificarea numerelor. I-9
- I.2.3.1 Transformarea numerelor dintr-o baza în alta. I-9
- I.2.3.1.1 Numere întregi. I-9
- I.2.3.1.2 Numere reale. I-9
- I.2.3.2 Codificarea numerelor în calculator I-10
- I.2.3.2.1 Numere întregi. I-10
- I.2.3.2.2 Numere reale. I-11
- I.2.4 Codificarea caracterelor. Codurile ANSI, ASCII, UNICODE. I-12
- I.2.5 Codificarea valorilor booleene. I-13
- I.3 Terminologie folosita în informatica. Prezentare generala I-14
- I.3.1 Modelare I-14
- I.3.2 Algoritm I-14
- I.3.3 Obiecte, clase de obiecte si colectii de obiecte. I-14
- I.3.4 Sistem de calcul. I-15
- I.3.4.1 Hardware si software I-15
- I.3.4.2 Schema generala a unui sistem de calcul. I-15
- I.3.4.3 Sistem de operare. I-16
- I.3.4.3.1 Drivere I-16
- I.3.4.3.2 Comenzi I-16
- I.3.4.4 Program I-17
- I.3.4.4.1 Tip de data. I-17
- I.3.4.4.2 Variabila. I-17
- I.3.4.4.3 Constanta. I-18
- I.3.4.4.4 Instructiune. I-18
- I.3.4.5 Limbaje de programare I-18
- I.3.4.5.1 Program sursa si program obiect I-18
- I.3.4.5.2 Compilare, interpretare, legare I-19
- I.3.4.5.3 Programare clasica si programarea orientata pe obiecte. I-19
- I.3.4.6 Fisiere. I-20
- I.4 Calculatoare personale. Hardwere. Prezentare generala. I-21
- I.4.1 Scurt istoric asupra evolutiei tehnicii de calcul. I-21
- I.4.2 Structura si arhitectura calculatoarelor de tip PC. Schema functionala. I-22
- I.4.3 Unitatea centrala de prelucrare. I-24
- I.4.3.1 Procesorul unitatii centrale. I-24
- I.4.3.2 Magistrala interna a UC. I-25
- I.4.3.3 Memoria interna. I-26
- I.4.3.3.1 Adresarea memoriei interne. I-27
- I.4.3.3.2 Memoria RAM si ROM I-28
- I.4.4 Magistrala externa. Interfete. I-28
- I.4.5 Echipamente de memorie externa (auxiliara). I-29
- I.4.5.1 Discuri flexibile I-29
- I.4.5.2 Discuri fixe I-29
- I.4.5.3 CD-ROM I-30
- I.4.5.4 DVD I-30
- I.4.5.5 Streamer I-30
- I.4.6 Echipamente de intrare I-30
- I.4.6.1 Echipamente standard de intrare – Tastatura I-30
- I.4.6.2 Mouse I-31
- I.4.7 Echipamente de iesire I-31
- I.4.7.1 Echipamente standard de iesire - Monitorul video I-31
- I.4.7.2 Imprimanta I-31
Extras din curs
Cap I. Notiuni despre informatica.
I.1 Sistemul cibernetic.
I.1.1 Informatia. Unitatea de masura a informatiei.
Simplificând foarte mult lucrurile, putem spune ca în natura exista obiecte si fenomene, pe care noi le percepem primind prin diferite simturi sau alte mijloace, informatii de diferite feluri (vizuale, auditive, gustative etc.) de la acestea.
Informatiile sau datele reprezinta caracteristicile, atributele unui obiect sau fenomen.
Informatia formeaza la rândul ei un obiect, ea circulând, suportând prelucrari, etc. Cred ca cel mai sugestiv exemplu în sensul acesta îl reprezinta informatia genetica, care se transmite din generatie în generatie la organismele vii, ea modificându-se în timp functie de experienta dobândita de populatia respectiva.
Este evident ca informatia este foarte importanta în viata omenirii, chiar existând curente filozofice care o considera înaintea materiei.
Informatia este ceva concret, care se poate masura. Daca ne gândim putin, cea mai mica cantitate de informatie pe care o putem avea despre ceva, obiect sau fenomen, este daca acesta exista sau nu. Deci cantitatea elementara, minima de informatie este cunoasterea unei stari, din doua posibile.
Unitatea de masura pentru informatie se numeste BIT. El reprezinta cantitatea elementara, minima, de informatie. Un bit are doua stari: Da sau Nu, Adevarat sau Fals. Închis sau Deschis, 0 sau 1, etc.
Când se lucreaza cu informatii, se foloseste sistemul binar, boolean, cu starile 0/1 sau True/False.
Functie de numarul de biti folositi de catre o informatie (data), avem un anumit numar maxim de stari posibile. Astfel daca avem 1 bit putem sa exprimam un caz din 2 posibile, cu 2 biti, putem sa exprimam un caz din 4 posibile, iar cu 3 biti putem sa ne referim la un caz din 8 stari, etc.
Exemplu. Avem nevoie de doi biti pentru a preciza în ce anotimp suntem. Daca folosim conventia (codul) din tabelul de mai jos, atunci prin (10), ne referim precis la anotimpul VARA.
Iarna 00
Primavara 01
Vara 10
Toamna 11
Formula folosita pentru a calcula numarul maxim de stari pe care îl putem exprima cu un anumit numar de biti, este cea mai importanta în studiul informatiei, si se exprima astfel:
S = 2 N, în care:
- S = numarul maxim de stari exprimate;
- N = numarul de biti (de pozitii ale numarului în baza 2)
- 2 = numarul de valori ale sistemului de numeratie folosit (2 valori, 0 si 1)
Exemplu. Cu 2 biti, vom avea 22=4 stari; | cu 4 biti, vom avea 24=16 stari; | cu 8 biti, vom avea 28=256 stari; | iar cu 10 biti, vom avea 210=1024 stari;
Multiplii bitului sunt prezentati în tabelul urmator:
Denumire Numar biti Numar stari Numarul de stari în zecimal Aproximare
Byte(Octet) 8 28 256
KiloBit 10 210 1,024 ~103
MegaBit 20 220 1,046,576 ~106
GigaBit 30 230 1,073,741,824 ~109
TeraBit 40 240 1,099,511,627,776 ~1012
Nota: Acesti multipli se folosesc si pentru Byte.
I.1.2 Obiectul de studiu al informaticii.
Informatica* este stiinta care studiaza informatia, având drept suport tehnica de calcul, sau componente ale acesteia.
Informatica este o stiinta pentru ca ea studiaza o caracteristica importanta a lumii reale, si anume informatia.
Informatica are foarte multe subdomenii, unele fiind referitoare la tehnica de calcul, iar altele la informatie, multe dintre acestea fiind discipline de granita. De exemplu teoria transmiterii informatiei studiaza cum este stocata si transportata informatia si foloseste, printre altele, multa matematica si electronica, teoria programarii studiaza cum se programeaza calculatoarele, folosind la rândul ei concepte matematice si lingvistice, iar teoria microprocesoarelor, nu poate fi abordata fara fizica moleculara sau matematica, etc.
Nota: * Termenul de informatica, a fost adoptat pentru prima data în 1967, de catre Academia Franceza. Informatica a fost definita ca : "Stiinta care se ocupa cu tratarea informatiei, numai din punct de vedere formal sau semantic". Viata a largit acest concept. În momentul de fata nici un specialist nu priveste informatica decât în conexiune cu calculatorul, indiferent de ce spune Academia Franceza.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bazele Informaticii Economice.doc