Gestiune bancară

Aspecte actuale ale managementului bancar

Procesul de dereglementare a creat noi posibilitati investitionale pe pietele monetare si financiare, ceea ce a dinamizat concurenta dintre banci si societatile financiare non-bancare. In prezent se manifesta tendinta accentuarii interdependentei dintre piata monetara si cea financiara. Astfel, daca piata monetara traditionala a fost o piata a lichiditatilor iar piata financiara o piata a investitiilor pe termen mediu si lung, tendintele moderne evidentiaza o crestere a caracterului lichid al titlurilor negociate pe piata financiara si aparitia unor forme noi de titluri negociabile pe piata monetara (de la termen scurt la termen mediu).

Dezvoltarea pietelor financiare si diversificarea instrumentelor financiare au marit posibilitatile de acces la fonduri pentru banci; astfel, bancile au intrat si pe pietele de capital, la concurenta cu entitatile de valori mobiliare, de asigurari, fonduri mutuale si fonduri de pensii. Bancile au trebuit sa initieze si sa dezvolte noi produse si servicii, sa foloseasca instrumente si tehnici specifice noilor piete pentru a putea face fata concurentei.

Practicile bancare traditionale, bazate pe atragerea de depozite si acordarea de credite, reprezinta doar o parte din activitatea bancilor. Noile activitati, care se bazeaza pe utilizarea informatiilor in timp real, cum ar fi tranzactiile de pe pietele financiare si generarea de venituri din comisioane, reprezinta acum surse importante pentru profitabilitatea unei banci.

Nevoia de produse si servicii noi pentru o activitate profitabila intr-un mediu international, caracterizat printr-o concurenta acerba, a dus la aparitia unor instrumente financiare noi, cum sunt cele numite “elemente in afara bilantului”. In aceasta categorie intra angajamentele in favoarea altor banci sau in favoarea clientilor, cautiuni, avalul si garantii, acordate altor banci sau clientelei, precum si instrumente financiare derivate. Toate aceste elemente nu sunt considerate active sau pasive in cadrul bilantului. Cu toate ca pot aduce o profitabilitate sporita, instrumentele financiare in afara bilantului maresc riscurile gestiunii bancare. In special instrumentele financiare derivate, care sunt din punct de vedere tehnic destul de complicate, sunt foarte riscante, necesitand masuri suplimentare de control si administrare a riscului.

In prezent, exista ingrijorarea ca dezvoltarea noilor instrumente financiare, in special a celor in afara bilantului, pot avea ca efect concentrarea riscului si cresterea volatilitatii in cadrul sistemului bancar. Corelatia dintre diferitele tipuri de riscuri, atat la nivelul unei banci cat si la nivelul intregului sistem bancar, s-a accentuat foarte mult. Reglementarile si supravegherea in domeniul bancar au capatat valente noi datorita orientarii activitatii bancare preponderent catre piete.

Pe plan international, responsabilitatea privind mentinerea sub control a riscului activitatii bancilor a fost redefinita ca un parteneriat intre institutiile de reglementare si cei care actioneaza efectiv pe aceste piete. Pe plan mondial, la nivel macroeconomic, a aparut conceptul de mod de guvernare sau guvernanta care se refera la modul in care un guvern isi indeplineste responsabilitatile. Pentru aprecierea guvernarii trebuie sa se raspunda la urmatoarele intrebari:

1. Este guvernarea eficace?

2. Da Guvernul dovada de transparenta?

3. Sunt asumate la nivelul Guvernului responsabilitati clare?

4. Metodele de guvernare sunt aplicate in concordanta cu practicile democratice internationale?

O guvernanta ineficienta este caracterizata prin interventia excesiva a guvernului in economie, reglementari impovaratoare pentru agentii economici, interventii preferentiale pe piata din partea statului, cum ar fi: restrictii in activitatea comerciala si pe piata valutara, controlul pretului, directionarea creditului, exceptarea de la taxe.

O guvernanta eficienta se bazeaza pe asumarea clara a responsabilitatilor, transparenta actului de guvernare, gestionarea eficienta a domeniilor economice controlate de stat, transparenta in elaborarea bugetului, controlul eficient al cheltuielilor bugetare, adoptarea unui sistem fiscal eficace si mentinerea unei transparente privind activitatea bancii centrale.

Pornind de la conceptul de guvernanta la nivel macroeconomic, a aparut conceptul de mod de administrare al firmelor – “corporate governance”. In activitatea bancilor pe pietele financiare, corporate governance se transforma in bank governance, in sensul administrarii eficiente a bancilor. O buna guvernanta a bancilor se poate realiza prin gestionarea eficienta a riscurilor ce pot sa apara in activitatea bancara, in cadrul unui parteneriat in care fiecare isi asuma un rol in evitarea, diminuarea si administrarea riscurilor.

Acest parteneriat este compus din:

- institutii de reglementare a activitatii bancare: au rolul de a facilita, prin reglementarile adoptate, diminuarea riscurilor prin stabilirea limitelor expunerii la risc si a altor parametrii utilizati in administrarea riscurilor;

- institutii de supraveghere: au rolul de monitorizare a eficientei si profitabilitatii politicilor de reglementare si apreciere a modului de respectare a reglementarilor;

- actionarii bancilor: pot participa la diminuarea riscurilor prin evitarea numirii in consiliul de administratie a unor persoane care vor folosi ulterior banca in vederea refinantarii propriilor firme;

- Consiliul de Administratie al bancii: are responsabilitatea definirii strategiei, numirii managementului executiv, stabilirea politicii operationale, in scopul asigurarii solvabilitatii si lichiditatii bancii;

- managementul executiv: trebuie sa fie constituit din persoane cu experienta si expertiza in domeniul bancar, care sa aiba un profil etic ireprosabil;