Piețe de capital

1. SPECIFICUL SI ROLUL BURSELOR

BURSA ÎN ROMÂNIA

Aparitia unor activitati de tip bursier se înregistreaza în Bucuresti

dupa anul 1829, când se semneaza Pacea de la Adrianopole, prin care se

permite tarilor românesti comertul cu strainatatea.

Îsi fac aparitia locuri (localuri, cafenele) în care se întâlnesc în mod

regulat producatori, comercianti, bancheri, zarafi si camatari pentru a

perfecta diferite tranzactii. Documentele vremii fac referire prima data la o

„birja” în 1836. Cuvântul de birja este preluat din limba rusa unde înseamna

bursa, bursa din Petrograd fiind functionala în acea perioada. Este vorba de o

„casa de pe Podul de Piatra al Gorganului”, închiriata de cei interesati în a

negocia aici diverse tranzactii. Într-o publicatie din 1842 gasim o localizare

mai exacta a „bursei”, respectiv între Zlatari si Sf. Ilie Gorgani, adica în

termeni actuali pe partea opusa Liceului Gheorghe Lazar si împrejurul Salii

Izvor a Teatrului „Bulandra”.

Pe la 1860 bancherii si negustorii tranzactionau hârtii de valoare si

valute la Hanul cu tei, iar ceva mai târziu, în 1866, „bursa” o gasim în zona

strazii Mihai Voda, în spatele cladirii CEC-ului. Dupa 1881 vorbim în fine

de institutia bursei si sediul ei se afla în ulita Nemteasca nr.3., iar în perioada

interbelica locul de functionare al acesteia se va afla în apropierea Bisericii

Ruse, peste drum de Universitate.

În privinta reglementarilor legale sunt de punctat urmatoarele

momente:

- 1840 promulgarea „Codicelui de Comert al Tarii Românesti”

extins din 1864 si în Moldova, care consacra un titlu special

pentru bursele de comert, mijlocitorii de schimb si samsarii.

- 1881 adoptarea „Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb

si mijlocitorilor de marfuri” prin care se defineste, dupa

modelul francez, institutia bursei, atât a celei de valori, cât si a

bursei de marfuri. Se admit la bursa operatiuni precum:

- târgul efectelor publice si private

- târgul actiunilor societatilor agricole, industriale si comerciale

- târgul scrisurilor functiare rurale sau urbane si al tuturor hârtiilor

negociabile

- vânzarea monedelor

- vânzarea marfurilor

- închirierea vaselor de transport

- asigurarile

Se deschid burse la Bucuresti, Iasi, Galati si Braila, dar functionarea

lor este anemica si deficitara.

- 1904 apare „Legea asupra burselor de comert” care marcheaza

un reviriment în activitatea burselor românesti prin doua

prevederi importante: acordarea dreptului membrilor

corporatiunii bursei de a efectua direct între ei operatiunile pe

cont propriu (si nu numai prin intermediul mijlocitorilor oficiali

ca pâna atuncu) si si aducerea în incinta bursei a tranzactiilor ce

se perfectau pâna atunci în afara acesteia.

- 1929 o noua lege bursiera care adapteaza cadrul legislativ la

noua configuratie a României de dupa 1918, unificând legislatia

bursiera si aduce câteva elemente noi precum:

- separarea burselor de marfuri de cele de valori

- sindicalizarea agentilor de schimb pe baza de solidaritate, ceea ce mareste

credibilitatea bursei

- defineste operatiunile „pe bani gata”

- admite operatiunile la termen

Din punctul de vedere al dinamicii activitatii bursiere analizata în

perioada de dupa 1904, se poate remarca o curioasa ciclicitate a unor

intervale de circa 7 ani de cresteri si scaderi succesive:

- 1905 – 1911 – 7 ani de crestere

- 1912 – 1918 – 7 ani de scadere

- 1919 – 1925 – 7 ani de crestere

- 1926 – 1932 – 7 ani de scadere

- 1933 – 1939 – 7 ani de crestere

- 1940 – 1946 – 7 ani de scadere

În 1948 institutia bursei, una din institutiile reprezentative ale

economiei de piata, dispare din România pâna în 1995, când este înfiintata

Bursa de Valori Bucuresti, în baza legii 52 din 1994 privind valorile

mobiliare si bursele de valori.