Regiunea turistică a depresiunii Transilvaniei

Are un relief colinar, de unde denumirea de "colinara", care i se poate atribui depresiunii intercarpatice a Transilvaniei.

Este marginita de cele trei ramuri carpatice, care isi iau numele dupa pozitia fata de aceasta zona depresionara: Carpatii Orientali (in est), Carpatii Meridionali (in sud) si Carpatii Occidentali (in vest).

Spre nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Cimpia de Vest prin jugul intracarpatic.

Regiunea turistica nord transilvana

Caracteristici generale

Regiunea turistica someseana se afla in partea de nord a Depresiunii colinare a Transilvaniei, fiind situata intre interfluviul Mures-Somes si jugul intracarpatic, suprapunandu-se bazinului hidrografic al Somesului. Activitatile turistice sunt polarizate de catre centre mari (Cluj Napoca, Bistrita) dar si de alte cateva orase mici (Dej, Gherla, Beclean, Nasaud) care concentreaza un numar mare de obiective, dotari, asigura servicii diverse. Prin pozitie, regiunea are si un caracter de tranzit intre rama montana si centrul podisului situatia care a facilitat legaturi cu zone turistice complexe (M Apuseni, M Rodnei, M Calimani) spre care pornesc axele de penetrare in interiorul muntelui. Totodata are relatii cu regiunea central-transilvana in cadrul sistemului turistic specific provinciei.

Favorabilitatea turistica a regiunii este data de potentialul turistic natural si antropic insemnat prin numar dar si diversitate de obiective. Principalul factor de restrictivitate este lipsa unui echipament corespunzator pentru practicarea turismului (drumuri modernizate dar mai ales dotari suficiente pentru cayare si alimentatie cu exceptia orasului Cluj Napoca).

Potentialul turistic

Relieful major este format din dealuri fragmentate de vai de diferite tipuri in lungul carora s-au format chei epigenetice, bazinete depresionare. Se impun in peisaj fronturile de cueste, platouri structurale extinse, relieful petrografic (pe calcare – lapiezuri, doline, pesteri, chei – Cheile Babei si pestera de la Cuciulat), butoniera de la Leghia, culoare largi ale vailor principale cu terase si lunci extinse pe care se desfasoara aszarile si caile de comunicatie.

Climatul este favorabil dezvoltarii activitatilor turistice in intreg anul.

Reteau hidrografica este tributara bazinului hidrografic al Somesului in alcatuirea caruia intra doua mari sisteme: Somesul Mic si Somesul Mare.

Apele subterane sunt cantonate in diferite formatiuni sedimentare, au debite variabile si grad diferit de mineralizare. Izvoare minerale cu caracter local, mai importante se gasesc la Bizusa.

Lacurile sunt reduseca tip genetic. Sunt 11 lacuri dezvoltate in depresiuni rezultate prin prabusirea unor saline la Ocna dej, Gherla si patru la Cojocna, precum si multe iazuri intre care: Catina, Geaca, Taga, Stiucii, Santrejude.

Vegetatia este formata din cvercinee, palcuri de fag, fag si gorun (pe culmile inalte). Paduriele au fost in cea mai mare parte defrisate pentru pasuni, fanete si culturi agricole. Se adauga vegetatia de mlastina, de saratura si lunca.

Fauna este reprezentata de cerb, caprioara, mistret, iepure toate cu interes cinegetic, in timp ce iayurile sunt amanajate si ca bazine piscicole.

Rezervatiile cele mai importante pentru anumite forme de activitati turistice sunt:

• Gradina Zmeilor ( din satul Galgaul Almasului , comuna Balan

• Poiana cu narcise de la Racas Hida

• Padurea La castani din satul Rogna, comuna Ileanda

• Fanatele Suatu

• Fanatele Clujului

• Torentii din Culmea Feleac

• Lacul Stiucilor de la Fizesul Gherlii

• Masivul de sare de la Saratel

• Poiana cu narcise de pe Sesul Mogosenilor

• Piatra Fantanele din Prundul Bargaului

Asezarile: sunt concentrate pe vai si in mai mica masura la baza culmilor. In majoritate sunt sate mici si mijlocii, asezari vechi cu specific silvo-pastoral, cu o cultura populara traditionala oglindita in alcatuirea gospodariilor, port, tesaturi si cusaturi, folclor si sarbatori specifice. Aici se inscriu yonele etnofolcloriceale Nasaudului, Bistritei, Bargaielor si Salajului.

In regiune se gasesc orasele Cluj Napoca, Bistrita, Huedin, Gherla, Dej, Beclean etc. Orase vechi cu o istorie bogata, cu numeroase monumente istorice si arhitecturale. Ele concentreaza aproape 500000 locuitori ce reprezinta o insemnata resursa pentru turism atat ca fauritori de bunuri si prestatori de servicii cat si ca beneficiari ai actului turistic.

Axe, zone, centre si obiective turistice

In cadrul regiunii turistice somesene se individualizeaza axe turistice care reflecta atat nivelele deosebite de potential cat si de realizare a activitatilor turistice. Prin potentialul lor dar si prin sistemul e activitati turistice ( dotari, servicii, tipuri) pe cele doua Somese se impun doua zone complexe: Cluj Napoca si Bistrita.

Axa turistica Somesul Mic

Sea afla in sud vestul regiunii desfasurandu-se in mare masura in lungul acestui rau. Are ca centru polarizator municipiul Cluj Napoca si asigura legaturi cu zone si axe turistice de insemnatate nationala si internationala (axa Muresului peste Feleac, axa Crisului Repede spre Oradea si Europa, axe secundare in Nordul M Apuseni etc). In lungul ei exista o zona turistica si mai multe localitati cu valente pentru turism.

Zona turistica Cluj Napoca

Implica orasul ca centru principal dar si o parte din culoarul Somesului Mic, si din axele secundare ce duc la Zalau, Oradea, M Apuseni si Transilvania Centrala. Se distinge prntr-o concentrare importanta de obiective, dotari, infrastructura si de activitati in Cluj Napoca dar si in asezarile de pe drumurile care converg spre oras. Ele sunt rezultat al unei indelungate evolutii istorico-economice si social-culturale care au condus la detasarea unei zone turistice.