Extras din curs
Cultura
Epoca lui Mihai Viteazul= epoca de renastere politica.
Sec. 17, secolul varstei de aur a vechii culturo romanesti
Afirmarea imbii romane ca instrument iterar, transformarea constiintei popuare a unitatii neamului si aoriginii lui latine in constiinta istorica, dezvoltarea literaturii religioase prin traduceri.
-Aparitia unei literature moralizatoare,
-Infiintarea unor scoli cu profram umanist si cu predarea in limbie antichitatii clasice
-Activitatea tipografica susinuta,
-Constituirea de bibioteci
-Inovatiile in omeniu artei ->” o vreme clasica romaneasca”[iorga]
LITERATURA ROMANA SI REALTII ROMANO-NEOGRECESTI IN PRIMELE DECENII ALE SEC 17
• Colaborare cuturala romano-neograca
• 1620-Cronograful lui Mihail Moxa- prima incecare de istorie universala in limba romana- traducere din slavona, calugarul a adaugat in de istorie romaneasca de valoare universala: -
-Descalecarea moldovei in 1359,
-Rovine 1395,
-Nicopole,
-Moartea lui Mircea cel Batran,
-victoriile in 1442 si 1443 ale lui Iancu,
- infrangerea lui Iancu la Kossovopolje 1448,
- marea victorie de la Belgad impotriva lui Mehmed II Fatih,
-1456, Luptele lui Stefan cu turcii,
-cucerirea de catre Baiazid 2 in 1484 a Chiliei si Cetatii Albe
• Carturarii greci au contribuit la dezvoltarea culturii romanesti la ineputul secolului 17-Matei al Mirelor- Istoria Tarii Romanesti intre anii 1602-1618” „sfaturi catre alexandru ilias”-cronica =tradusa in romana si inclusa in „letopisetul tarii romanesti”
• Invataturi:
-domnii sa aiba teama de Dumnezeu si sa fie judecatori drepti
-domnii sa nu faca nimic fara sfat
-domnii sa traiasca in pace cu vecinii lor
-hotarele tarii sa fie bine pazite
-nu se cuvine ca domnii sa-si iasa din cuvant
-sa infiinteze scoli
CULTURA IN EPOCA LUI MATEI BASARAB SI VASILE LUPU
• Intrecere-> numeroase ctitorii
• Vasile Lupu, cu intentia sa depaseasca in frumusete in frumusete ctitoria lui Neagoe Basarab de la curtea de arges a construit la Iasi biserica Trei Ierarhi:
-marmura si piatra daltuita, mesteri din Polonia si Rusia
-moastele Sf Paraschiva= aduse de la Constantinopol
-podoabe-argintarii din Ardeal
-clopote- Danzig
• Vasile Lupu: Serbesti-Neamt, orhai, Chilia, Hlincea
-a zidit o biseriva la Liov, incrustand in zid stema tarii
-biserica la Moreeea
-a inchinat locurilor Sfinte Dobrovatul, ctitoria lui Stefan cel Mare
-la Iasi: Bai publice
*local pt scoala domneasca
*a refacut curtile domnesti
*a reconstruit palatul domnesc, „mai degraba mare decat frumos”
*herghelie impresionanta „ intrecand cu mult nr si calitatea cailor pe cei ai ducelui de Florenta sau ai regelui Angliei”
• MATEI BASARAB: „cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru”-peste 30
-cea mai importanta Arnota 1638
-escendent din familia Craiovestilor, ia ca model domnia ui Neagoe Basarab; Mihai Viteazul-model in apararea statului
->ridica un lacas de cult la Calugareni si daruieste Manastirii Dealu o cruce de lemn de chiparos si de argint
-La Targoviste a refacut urtile domnesti si cetatea, a zidit bisericile SFINTII IMPARATI si BISERICA DOAMNEI
-in afara Tarii Romanesti – PORCESTI, COMANA DE JOS-TRANSILVANIA, VIDIN SI SVISTOV-BULGARIA, a facut daruri SF MUNTE
-in 1639-cand se zidea in Moldova Sf 3 Ierarhi, el interzicea cu blestem inchinarea de biserici importante Sf. Munte, si retrage din daniile facute de predecesori
-fortificamanastirile alfate in pozitii strategice
-SCOALA DE LIMBA SI CULTURA SLAVA; 1646- Scoala greaca si latina, la targoviste
-Prima scoala superioara- printre elevi: viiitorul domn Serban Cantacuzino
-1635- reintroduce tiparul: MOLITVENICUL SLAVONESC, Campulung
-1638- la manastirea Govora- Psaltirea slavona cu 2 predoslovii- pt toate neamurile cu dialect slavonesc
-cere ca tiparul sa fie pastrat cu grija, caci este o comoara mai scumpa decat toate comorile pamantesti
-1639-Govora- Evanghelia invatatoare, terminata la M-rea Dealu
-La Campulung- „pre limba romaneasca” mai multe carti religiioase
-1640- Govora- Pravila/indreptatoriu de leagi
-1652-Targoviste-primul cod de legi tiparit in Tara Romaneasca
-In efortul de a intari rolul domniai a recurs la istorie, a stimulat istoriografia- traditia istorica =factor de seama in viata de stat
-sprijinit de mitropolitii Teofil si Stefan
-sprijinit de boieri precum UDRISTE NASTUREL, care afirma inainte de GR. Ureche si miron costin ca „LIMBA ROMANA SE INRUDESTE CU CEA LATINA”
+De imitatio Christi; Viata stintinlor Varlaaam si Ioasaf
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evul Mediu Romanesc.docx