Fundamentele Teoretice ale T-Group-ului

În aceasta prima sectiune ne propunem sa limpezim optiunile pedagogice si psihologice care fundamenteaza, într-o oarecare masura, uzajul unei tehnici: grupul de formare.

Primele elemente teoretice ne parvin din practica dinamicii grupurilor. „Specialistii în relatii umane", care reunesc într-un stagiu sau într-un grup de formare un anumit numar de persoane, considerat a fi optim, nu intentioneaza sa faca nici tratament, nici educatie propriu-zisa.

Chiar de la început, se elimina - în masura posibilitatilor - orice persoana care prezinta simptome patologice, iar în cursul experientei se mobilizeaza toate fortele prezente în grup pentru asigurarea dezvoltarii indivizilor ca persoane si agenti de comunicare; cu alte cuvinte, se mizeaza pe nevoile de dezvoltare, si nu pe cele de deficienta. Conform terminologiei folosite de National Training Laboratories, „clientul" adevarat este un grup de persoane reunite într-o interdependenta mai mult sau mai putin strânsa, si nu un „pacient" tratat prin psihoterapia de grup1.

De altfel, un grup de formare nu reprezinta o situatie de învatare în sensul obisnuit al termenului, deoarece aici nu se încearca, în primul rând, sa se transmita cunostinte sau informatii teoretice prin intermediul unui curs. Cu toate acestea, convergentele, în planul optiunilor pedagogice, dintre grupul de formare si activitatile „scolii noi" (sub diferitele sale forme sau denumiri) nu întârzie sa-l frapeze pe observatorul interesat de evolutia ideilor si a tehnicilor pedagogice. Numeroase studii încearca sa clarifice raporturile existente între dinamica grupurilor si învatamânt: Bonner, 1959; Bradford, 1964a; Bradford, Gibb si Benne, 1964; Gage, 1963; Miles, 1959, 1964a, 1964b; Weschler si Reisel, 1959.

Notiunea de reeducare

Aceste ultime remarce privind aspectul pedagogic al grupului de formare pun în evidenta rolul jucat de Kurt Lewin în aparitia nu numai a dinamicii grupurilor, dar si a grupului de formare ca atare1. în ciuda disputelor în jurul „paternitatii" dinamicii grupurilor si a grupului de formare, pare evident faptul ca Lewin a exercitat si continua sa exercite o influenta considerabila asupra acestei „inovatii în educatie".

Obiectivul urmarit într-un stagiu sau într-un grup de formare face parte din cadrul general al „reeducarii" (sau al „resocializarii"), în sensul pe care îl dadea Lewin (1959), adica o schimbare în planul comportamentului si al atitudinilor prin „decristalizarea" (unfreezing) perceptiilor de sine, asupra celorlalti si asupra mediului social ambiant. Autorul teoriei câmpului psihologic observa ca, în raporturile cotidiene, aceste atitudini si perceptii tind „sa se cristalizeze" (freezing) sub forma de stereotipuri mai mult sau mai putin rigide ; sarcina practicianului, în calitate de agent al schimbarii sociale, consta în a modela sau modifica în totalitate organizarea structurilor cognitive (perceptii si afecte) care determina comportamentele.

Lewin a formulat un anumit numar de „principii de reeducare" (Lewin, 1945) care, redispuse din perspectiva gestaltista si fenomenologica ce-i apartine, constituie veritabile fundamente teoretice si strategice (action-research) pentru grupul de formare. Iata sase dintre aceste principii, care sunt extrem

1 Text preluat din „Dinamica grupurilor. Texte de baza” - Grupul de formare si orientarea rogeriana (autori Pierre De Visscher si Adrian Neculau). Editura Polirom, Iasi, 2001.

1

de pertinente :

1) Procesul de reeducare trebuie sa raspunda unei sarcini care, în mod esential, este echi-valentul unei schimbari în cultura.

2) Actiunea sociala, ca si cea fizica, este guvernata de perceptie.

3) Ca o regula generala, faptul de a poseda o cunoastere corecta nu e suficient pentru a rectifica unele perceptii false.

4) Unele schimbari ale sentimentelor nu sunt în mod necesar determinate de modificari ale structurii cognitive.

5) O schimbare a ideologiei, o acceptare reala a schimbarii într-un ansamblu de fapte si valori, o modificare a perceptiei subiective a universului social - nu reprezinta decât trei expresii ale aceluiasi proces.

6) Individul accepta un nou sistem de valori si de credinte acceptându-si si apartenenta la un grup.

Gratie tocmai unor principii de acest gen, chiar de la început, echipa lui Lewin a furnizat specialistilor grupului de formare un anumit numar de caracteristici care, de la sfârsitul anilor '40, n-au facut altceva decât sa se accentueze : o grija constanta de a produce schimbari personale si sociale si de a întelege prin actiune (sau prin transpunerea în situatie) mecanismele si procesele care sunt aceste schimbari; o legatura strânsa între preocuparile de cercetare si cele de actiune (sau de interventie), de unde caracterul stiintific al acestor activitati; un studiul asupra raporturilor de orice tip care îl unesc pe individ cu ceilalti (grupuri restrânse, organizatii, societate si cultura); si, în sfârsit, ca o consecinta a acestor prime orientari, un caracter interdisciplinar care face ca la separarea produsa între National Training Laboratories si National Education Association din Washington, de exemplu, psihologi (sociali, clinicieni sau de alte categorii), sociologi, antropologi, filosofi si educatori sa fie recunoscuti ca monitori (fellows sau associates); acestia ajung sa colaboreze si sa-si extinda progresiv câmpurile comune de actiune si de cercetare.

Training-group-ul s-a nascut