Extras din curs
La sfârşitul secolului XIX, în calitatea sa de inginer în cadrul companiei Midvale Steel, Taylor identifică, la nivel de organizaţie, o serie de probleme, precum şi cauzele asociate acestora:
• nedefinirea cu claritate a responsabilităţilor;
• gradul redus de standardizare;
• inexistenţa unui sistem de recompense;
• desfăşurarea procesului de decizie fără o argumentare consistentă;
• inexistenţa unui sistem de actualizare şi de perfecţionare a cunoştinţelor angajaţilor.
Soluţiile propuse de Taylor pentru ameliorarea acestei situaţii s-au materializat în cele patru principii cheie ale managementului, şi anume:
• abordarea dintr-un unghi ştiinţific a muncii fiecărui angajat;
• dezvoltarea competenţelor fiecărui angajat prin instituirea unui sistem de pregătire profesională;
• cooperarea permanentă a întregului personal la nivel de organizaţie;
• responsabilitatea aparţine conducerii, munca aparţine angajaţilor”.
După începutul secolului XX, conceptul “calitate” a traversat 4 etape esenţiale, toate determinând îmbunătăţiri progresive în ceea ce priveşte conţinutul acestei noţiuni.
Demersul inspecţie, prima etapă a demarat la începutul secolului XX, în contextul metodelor tayloriste şi al organizării ştiinţifice a muncii, fiind o etapă mai curând a experienţei producătorilor, decât o etapă bazată pe cerinţele consumatorilor.
În această perioadă consumatorii îşi precizau nevoile prin intermediul unor termeni generali, producătorii realizau produse care presupuneau că vor satisface aceste nevoi şi abia în finalul producţiei se stabilea dacă produsele corespundeau sau nu acestora.
La începuturile sale, noţiunea de inspecţie a constat într-o acţiune de supervizare, al cărui obiectiv era de a căuta - căutare de natură vizuală – cu scopul de a scoate în evidenţă defectele unui produs. Rezultatele inspectorilor de calitate, a căror activitate presupunea o simplă supraveghere a procesului de producţie, se rezumau la constatările calitative asupra produselor finale, care erau separate în “produse admise” şi “produse respinse”, făcându-se însă abstracţie de informaţiile ce le-ar fi putut fi furnizate de clienţi. Ca urmare a acestei optici, frecvenţa reclamaţiilor de calitate din partea clienţilor era destul de ridicată. De cele mai multe ori, inspecţiile nu puneau în evidenţă produsele cu defecte decât în stadiile mult prea avansate ale producţiei, când costurile generate pentru repararea şi înlocuirea acestora deveneau foarte ridicate.
Compania Ford Motor a fost prima care a aplicat ideile lui Taylor cu privire la diviziunea muncii la nivelul unei producţii de mari dimensiuni, introducând o armată de inspectori de calitate ce desfăşura un control calitativ post-operaţional. Motivul principal l-a constituit introducerea unei linii de asamblare a automobilelor, prilej cu care necesitatea asigurării conformităţii elementelor s-a acutizat.
Curând însă, a devenit evident că această inspecţie post-operaţională era nesatisfăcătoare, atâta timp cât nu era întreprins nimic în direcţia prevenirii defectelor sau a cauzelor ce le generau. Realitatea a demonstrat că, indiferent cât de riguros era inspectat un produs, inspecţia nu-i putea ridica nivelul calitativ, nu adăuga nimic valorii produsului sau serviciului şi indiferent cât de mult ar fi fost inspectat un produs de slabă calitate el nu era transformat în unul de o calitate superioară.
Următorul pas a fost cel al prevenirii defectelor, în locul depistării existenţei lor. Anii '30 au marcat trecerea către o nouă etapă în evoluţia calităţii, şi anume etapa controlului de calitate , în care a început să se pună accent pe dovezile reale ale calităţii, în locul prezumţiei atingerii unei calităţi prin inspecţie. În această perioadă, se face trecerea de la simpla reacţie faţă de calitatea produselor, la activitatea de reglare a producţiei, prin ţinerea sub control a calităţii produsului final, în care statistica joacă rolul principal. De multe ori, inspecţia a fost confundată cu controlul calităţii pentru că ambele activităţi au presupus măsurători. Deosebirea fundamentală între inspecţie şi control constă însă în aceea că în timp ce controlul de calitate are loc înaintea producerii unui eveniment cauzator de neconformităţi (activitate preventivă), inspecţia avea loc după producerea lui.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Capitolul IX.doc
- Capitolul VII.doc
- Capitolul VIII.doc
- CURS I.doc
- CURS II.doc
- CURS III.doc
- CURS IV.doc
- CURS V.doc
- Curs VI.doc
- PO-16.doc
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE În ultimul timp se constată o tendinţă de expansiune şi monopolizare a comerţului internaţional, care se va amplifica o dată cu...
Introducere în managementul proiectelor Proiect – reprezintă un proces unic care constă dintr-un ansamblu de activităţi coordonate şi controlate,...
1. Introducere 1.1 Proiectul - definiţii La nivelul oricărui segment social, la nivelul fiecărui grup organizat pe baza unui interes de...
A. Informatii administrative: Data infiinţării: (an/luna) Obiectivul înfiinţării: (descriere sumară) Numar angajaţi: (introduceti numarul de...
Obiectivul acestui capitol este de a prezenta evoluţia abordării calităţii şi de a preciza conceptele de bază specifice managementului calităţii....
Curs. 1. Conceptul de proiect, managementul proiectelor 1. Introducere Pe plan naţional domeniul managementului de proiect a fost neglijat o...
Introducere în “Calitate” si “Managementul calitatii” 1.1. Prezentare generala a problemei calitatii Pe masura ce tehnologiile evolueaza, oferta...
INTRODUCERE Proiectele fac parte din viaţa noastră încă din cele mai vechi timpuri: Noe a construit arca, Apolodor din Damasc a construit podul...
Te-ar putea interesa și
Managementul calitatii reprezinta un ansamblu de activitati având ca scop realizarea unor obiective, prin utilizarea optima a resurselor. Acest...
INTRODUCERE Etimologic cuvântul “calitate” provine din latinescul ”qualitas”, care înseamna fel de a fi. La originea natiunii exista mai multe...
CAPITOLUL 1. PARTICULARITATI ALE SISTEMULUI SERVICIILOR PUBLICE 1.1 DEFINIREA SERVICIULUI PUBLIC În limbaj curent, notiunea de serviciu public...
Competitia intensa pentru clienti, atat locala cat si globala, a condus la o crestere semnificativa a importantei calitatii, atat pentru produse...
1. Definirea si principiile managementului calitatii totale Managementul calitatii totale (TQM) este o strategie organizationala fundamentata pe...
Scopul studiului Obiectivul acestei lucrari a fost studiul procesului de managementul calitatii. In debutul lucrarii s-au enuntat componentele...
CAPITOLUL 1 Calitate– Coordonate Metodologice 1.1.Conceptul de calitate, relaţia utilitate-calitate - valoare Preocuparea pentru calitatea...
INTRODUCERE Transportul maritim este o activitate economica vasta s i complexa, atât ca volum al marfurilor aflate în traficul anual, cât si ca...