Metode și Tehnici de Evaluare a Riscurilor Profesionale

CAPITOLUL 1

PRINCIPII ŞI CONCEPTE DE BAZĂ

1.1. DEFINIREA FACTORILOR DE RISC DE ACIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

Indiferent de natura sa, la realizarea oricărei activităţi productive, şi în general economice, trebuie să existe şi să intre în relaţie patru elemente, şi anume:

-executantul;

-sarcina de muncă;

-mijloacele de producţie;

-mediul de muncă.

Aceste elemente interdependente coexistă în timp şi spaţiu constituind, în ansamblul lor, sistemul de muncă, în cadrul căruia se realizează procesele de muncă. Ca urmare, pentru a se identifica cauzele accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale trebuie să se analizeze ceea ce se întâmplă în interiorul sistemului. Orice deficienţă la nivelul unuia sau mai multor elemente, reprezentând o abatere de la funcţionarea prestabilită a sistemului, conduce la creşterea entropiei, deci la manifestarea tendinţei sale de autodistrugere, inclusiv prin vătămarea omului.Pentru ca un astfel de efect să se producă, este însă necesar ca abaterile de la funcţionare să se constituie într-un lanţ cauzal, a cărui ultimă verigă este întâlnirea dintre victimă şi agentul material care o lezează.

În consecinţă, se consideră disfuncţiile elementelor constitutive ale sistemului de muncă drept cauze ale accidentelor de muncă şi /sau îmbolnăvire profesională, respectiv factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.

1.2. STRUCTURA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ

1.2.1. Factori de risc proprii executantului ( erori umane)

# omisiuni de operaţii;

# nesincronizarea operaţiilor;

# efectuarea greşită a unor comenzi, manevre, poziţionări, fixări, reglaje, cosolidări, asamblări sau a altor categorii de operaţii;

# efectuarea unor operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă (Ex: pornirea sau oprirea funcţionării utilajelor, a alimentării cu energie electrică, etc.);

# staţionarea în zone periculoase;

# comunicări greşite, prin conţinut sau prin modul de transmitere;

# prezenţa la lucru în condiţii psihofiziologice necorespunzătoare;

# lipsă de discernământ în aprecierea situaţiilor de potenţial pericol;

# reacţii neadecvate în caz de pericol;

# viteză de reacţie insuficientă;

# anihilarea bruscă a capacităţii funcţionale;

# abateri deliberate, acţiuni malvolente (cazul sabotajelor).

1.2.2. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

1.2.2.1. Conţinutul sau structura sarcinii de muncă necorespunzătoare scopului procesului de muncă sau situaţiilor de potenţial risc;

# operaţii, reguli, procedee greşite;

# absenţa unor operaţii;

# succesiunea greşită a operaţiilor.

1.2.2.2. Cerinţe sub / supradimensionate impuse executantului în raport cu posibilităţile acestuia

# constrângeri temporale legate de ritmul de lucru;

# operaţii repetitive de ciclu scurt;

# operaţii extrem de complexe.

1.2.3.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

1.2.3.1. Factori de risc fizic

a}Factori de risc mecanic

# Mişcări periculoase:

- mişcări funcţionale ale maşinilor, mecanismelor, fluidelor, etc;

- autodeclanşări sau autoblocări ale maşinilor, mecanismelor, etc.

- deplasări sub efectul gravitaţiei( alunecare, rostogolire, alunecare pe roţi, răsturnare, cădere liberă, scurgere, deversare, surpare, prăbuşire, scufundare, etc);

- deplasări sub efectul propulsiei ( devieri de la traiectoria normală, balans, recul, proiectare de corpuri sau particule, jet, erupţie );

- suprafeţe sau contururi periculoase: înţepătoare, tăioase, alunecoase, adezive, abrazive, etc;

- vibraţii excesive ale sculelor, instalaţiilor, clădirilor;

-explozii mecanice (recipiente, conducte sau reţele sub presiune).

b}Factori de risc termic

#obiecte sau suprafeţe cu temperaturi excesive:

- ridicate;

- coborâte

# flăcări, flame;

# combustii, incendii.

c}Factori de risc electric

# pericol de atingere directă;

# pericol de atingere indirectă;

# tensiune de pas.

1.2.3.2.Factori de risc chimic

Substanţe toxice, caustice, inflamabile, explozive, cancerigene, mutagene .

1.2.3.3.Factori de risc biologic:

# culturi sau preparate cu microorganisme (bacterii, viruşi,etc );

# plante sau animale periculoase (ciuperci otrăvitoare, şerpi veninoşi, etc.).

1.2.3.4.Factori de risc de sub/ suprasolicitare psihofiziologică a executantului

# sub/ suprasolicitare fizică

-statică: poziţia de lucru forţată;

- dinamică: viteza de execuţie prea mică/ mare; dificultatea efectuării mişcărilor;

# sub/ suprasolicitare psihică:

- mentală: decizii dificile în timp scurt;

- senzorială: monotonia muncii;

- psihomotorie: precizie mare de execuţie.

1.2.4.Factori de risc proprii mediului de muncă

1.2.4.1. Factori de risc fizic

• temperatura excesivă a aerului (ridicată/ coborată);

• umiditatea necorespunzătoare a aerului (ridicată/ scăzută);

• curenţi de aer cu viteză prea mare/ prea mică;

• grad de confort termic necorespunzător (evaporarea transpiraţiei);

• presiune prea mare { cazul scafandrilor);

• aeroionizare excesivă;

• zgomot excesiv;

• ultrasunete;

• iluminat necorespunzător: (nivel de iluminare scăzut, strălucire excesivă, orbire directă sau prin reflexie, pâlpâire, etc.);

• radiaţii electromagnetice: infrarosii, ultraviolete, microunde, laser, etc.;

• radiaţii ionizante: alfa, beta, gama};

• potenţial electrostatic (praful de cărbune se autoîncarca cu sarcini electrice);

• supratensiuni atmosferice ( indicele cronokheraunic);

• calamităţi naturale (inundaţii, alunecări teren, seisme, avalanşe, furtuni--- ploaia decamilenară, importanţa delimitării sistemului analizat).

1.2.4.2. Factori de risc chimic

- gaze, vapori aerosoli toxici,caustici, sufocanţi, explozivi;

- pulberi explozive în suspensie sau depuse( praf de carbune şi pulberi vegetale);

- pulberi pneumoconiogene în suspensie (silicoză, baritoză, talcoză, fibroze).

1.2.4.3. Factori de risc biologic

1.2.4.4. Factori de risc de suprasolicitare psihofiziologică a executantului

- suprasolicitare datorată caracterului special al mediului de muncă (subteran, acvatic, subacvatic, aerian etc)

-suprasolicitare psihică generată de climatul social neadecvat creat de relaţii primare necorespunzătoare, competenţe necorespunzătoare nivelurilor de responsabilitate, structură comunicaţionala necorespunzătoare, neconcordanţă între relaţiile formale şi informaţionale etc.

1.3. CLASIFICAREA GENERALĂ A METODELOR DE ANALIZĂ A RISCURILOR

Analiza stării de securitate a unui sistem poate fi efectuată a priori sau a posteriori, în ambele cazuri demersurile putând fi inductive sau deductive.