Sisteme Informatice în Marketing

Informatia reprezinta o notiune de maxima generalitate care semnifica o comunicare, o veste, o stire, un mesaj, un semnal etc. despre evenimente, fapte, stari, obiecte, despre forme de manifestare a realitatii care ne inconjoara.

Informatia reprezinta cantitatea de noutate adusa de un mesaj din lumea reala.

Informatia, energia si materia sunt cei mai importanti factori ai economiei moderne pe lânga pamânt, capital si forta de munca.

Fata de materie, informatia prezinta caracteristici distincte:

Se poate copia ori de câte ori se doreste si este independenta de loc;

Nu se învecheste si se poate combina aproape nelimitat;

Este puternic condensabila;

Se percepe ca o anumita masura a ordinii, întrucât ea anihileaza incertitudinea si nedeterminarea. O masura a ordonarii este entropia negativa, termen care a luat nastere prin analogie cu entropia, care este, în termodinamica, o masura (exprimabila matematic) a neordonarii;

Calitatea unei informatii consta în gradul de probabilitate cu care creeaza utilizatorului certitudinea unei afirmatii.

Stirea întruneste caracteristicile de informatie în sensul ca reflecta realitati obiective, stari de fapt existente.

Opinia reprezinta exprimarea unor pareri, a unor gânduri proprii sau de grup. Opinia este deci subiectiva sau prea putin obiectiva, putând fi uneori promovata pe baza unor interese dinainte stabilite, urmarind scopuri fie constructive (educationale, mobilizatoare etc.), fie distructive (denaturarea realitatii, abaterea atentiei de la problemele reale ale vietii, dezinformarea etc.). Opinia fiind subiectiva are un grad redus de generalitate chiar atunci când priveste unele evenimente concrete.

De asemenea, informatia nu trebuie sa se confunde cu zvonul care reprezinta, ca si opinia falsa, o stire neîntemeiata si neverificata.

Din punct de vedere conceptual informatia reprezinta o reflectare în planul gândirii umane a legaturilor de cauzalitate, privind aspecte din realitatea ce ne înconjoara. Informatia are deci sens de noutate pentru cel caruia i se adreseaza, indiferent de forma pe care o ia (stire, semnal, comunicare). Putem spune deci ca informatia este un mesaj, dar cu precizarea ca nu orice mesaj este o informatie. Daca mesajul nu transmite o noutate si nu are suport real, atunci nu prezinta interes pentru receptor si deci nu are caracter de informatie.

Informatia primeste totdeauna atributul domeniului pe care îl reprezinta. De exemplu, realitatile din domeniul economic se reflecta în informatii economice.

Procesul de sesizare, întelegere si însusire a informatiilor dintr-un anumit domeniu reprezinta un proces de informare. Informatiile dobândite în urma unui proces de informare într-un anumit domeniu formeaza cunostintele despre acel domeniu, iar multimea acestora reprezinta baza de cunostinte.

Cunostintele reprezinta deci o însumare a tuturor informatiilor dobândite într-un anumit domeniu, sau care se refera la un anumit obiect. În sinteza, putem aprecia cunostintele ca sunt elemente abstracte si individuale despre obiectele si domeniile lumii reale, însusite si/sau dobândite.

Data este forma de reprezentare accesibila a informatiei prelucrate. Ea reprezinta suportul formal al informatiei, care se concretizeaza în: cifre, litere, simboluri, coduri si alte însemne. Exista o corespondenta determinata între informatie, simbol si data astfel ca, foarte adesea, în practica, termenul de informatie este utilizat pentru a desemna date, iar expresia „prelucrarea informatiilor” înlocuieste expresia „prelucrarea datelor”. Putem considera ca datele prelucrate, în masura în care afecteaza în sens pozitiv comportamentul receptorilor (oameni sau masini), au calitatea de informatii.