Extras din curs
1 ROLUL ȘI EVOLUȚIA PRELUCRĂRILOR PRIN AȘCHIERE
Prelucrare prin așchiere este un proces mecanic de îndepărtare sub formă de
așchii a unui strat de material de pe un semifabricat în scopul obținerii suprafețelor
unei piese.
Pentru realizarea procesului de prelucrare prin așchiere sunt necesare o
mașină-unealtă (MU), una sau mai multe scule așchietoare (S), dispozitive de
poziționare fixare (D), piesa de prelucrat (P), aparate și instalații pentru controlul
tehnic de calitate. Ansamblul MUSDP se numește sistem tehnologic.
Ponderea prelucrărilor prin așchiere, la realizarea pieselor, reprezintă în anumite
situații peste 70% din totalitatea operațiilor. Această pondere este justificată de
următoarele considerente:
- posibilitatea realizării prin așchiere a unei game foarte diverse de piese
sub aspectul formei geometrice, dimensiunilor și materialelor;
- realizarea relativ ușoară a condițiilor tehnice impuse suprafețelor piesei;
- productivitate și cost de fabricație ce pot fi realizate, în funcție de dotare,
de cele mai multe ori la valori optime:
- retehnologizarea sistemelor de fabricație se poate realiza cu costuri
reduse;
- prelucrarea prin așchiere este cel mai economic procedeu la producție de
unicate și serie mică.
Prelucrarea prin așchiere are o vechime considerabilă, evoluția acesteia
fiind continuă, determinată de progresele realizate în domeniul elaborării de noi
materiale pentru realizarea pieselor, sculelor așchietoare și perfecționări ale
mașinilor-unelte.
O etapă importantă în evoluția prelucrării prin așchiere a constituit-o
trecerea de la sculele de mână la sculele de mașină prin realizarea acționării
acestora cu ajutorul mașinilor-unelte.
O altă etapă de dezvoltare este datorată progreselor realizate în domeniul
materialelor pentru sculele așchietoare.
În anul 1907 Tylor și White pun bazele în S.U.A. a tehnologiei de obținere
a oțelurilor superaliate (9...18% elemente de aliere), denumite oțeluri rapide, care
utilizate în construcția sculelor așchietoare au permis creșterea vitezei de așchiere
până la 40...60 m/min, față de 10...20 m/min, viteză admisă de otelurile obișnuite
pentru scule.
1
Între anii 1925...1930 în Germania se dezvoltă tehnologiile de obținere a
carburilor metalice sinterizate utilizate sub formă de plăcuțe (plăcuțe Widia), care au
permis creșterea vitezelor de așchiere până la 200...300 m/min, impunând totodată
perfecționări ale cinematicii mașinilor-unelte.
Începând cu anul 1950 apar materialele mineralo-ceramice pe bază de oxizi
(frecvent Al2O3) ce au duritate mai mare decât materialele mineralo-ceramice. Au
fost realizate și combinații de materiale metalo-ceramice și mineralo-ceramice,
având denumirea de cermeți. Aceste materiale permit utilizarea unor viteze de
așchiere foarte mari (300...500 m/min) Ia secțiuni mici de așchie. Mașinile-unelte
trebuie în acest caz să realizeze turații mai mari de 3000 rot/min. Materialele
metalo-ceramice și mineralo-ceramice predomină la ora actuală în construcția
sculelor așchietoare.
Creșterea performanțelor sculelor așchietoare se realizează la ora actuală
prin optimizarea geometriei, îmbunătățirea performanțelor materialelor existente
prin acoperirea cu un strat rezistent la uzură (din TiC sau TiN), începând cu anul
1950, ca materiale pentru partea activă a sculei așchietoare se utilizează materiale
superdure ca nitrura cubică de bor (NCB), safirul, rubinul, diamantul,(natural,
sintetic), materiale cristaline pe bază de diamant (PKD).
Paralel cu dezvoltarea tehnicilor de prelucrare prin așchiere se dezvoltă
cercetările teoretice și experimentele privind optimizarea parametrilor procesului
de așchiere.
Datorită perfecționării procedeelor de obținere a semifabricatelor (prin
reducerea adaosurilor de prelucrare), se manifestă o tendință de scădere a ponderii
prelucrărilor prin așchiere de degroșare, simultan cu creșterea ponderii prelucrărilor
prin așchiere de finisare.
Prelucrările prin așchiere tind să se perfecționeze și să se diversifice datorită
utilizării în fabricarea pieselor de materiale cu proprietăți fizico-mecanice ridicate,
greu prelucrabile prin așchiere.
Acesta impune de asemenea realizarea de scule cu calități așchietoare
superioare și evoluții în structura cinematică a mașinilor-unelte. Se manifestă
tendința de lărgire a gamei de mașini-unelte cu comenzi numerice, conducerea cu
calculatorul, utilizarea pe scară largă a comenzilor adaptive, extinderea robotizării
și a sistemelor flexibile de fabricație.
Înlocuirea procedeelor clasice de prelucrare prin așchiere cu procedee noi,
perfecționate sau cu procedee neconvenționale se poate realiza numai pe baza unei
atente analize tehnico-economice, analiză ce necesită cunoașterea fenomenelor
caracteristice și a interdependențelor dintre acestea.
Bibliografie
Aelenei, M., Gherghia, I., - Probleme de mașini-unelte și așchiere, vol. l,
vol II, Editura Tehnică, București, 1985
Amarego, E., A., J., Brown, R., H., - The Manufacturing of metals, ediție în
limba rusă, Moscova, 1977
Belous, V., - Sinteza sculelor așchietoare, Editura Junimea, lași, 1980
Belous, V., - Creația tehnică în construcția de mașini. Inventica,
Editura Junimea, lași, 1986
Biber, Gh., - Manualul strungarului, Editura Tehnică, București, 1967
Botez, E., - Cinematica mașinilor-unelte, Editura Tehnică, București, 1961
Botez, E., - Mașini-unelte, vol. l - III, Editura Tehnică, București, 1977
Botez, E., - Bazele generării suprafețelor pe mașini-unelte, Editura Tehnică,
București, 1966
Ciolacu, F., G., - Cercetări privind prelucrările mecanice utilizând noi tipuri
de fluide pentru așchiere. Teză de doctorat, Universitatea din Craiova 1995
Cozmîncă, M., Panait, S., Constantinescu, S., - Bazele așchierii, Editura Gh.
Asachi, lași, 1995
Deacu, L., s.a., - Bazele așchierii și generării suprafețelor, vol. II,
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea de Construcții de Mașini, 1992
Drăghici, G., Tehnologia construcției de mașini, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1984
Dreucean, A., - Mașini-unelte și prelucrări prin așchiere, Editura Didactică
și Pedagogică, București, 1968
Duca, Z., Bazele teoretice ale prelucrărilor pe mașini-unelte, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1969
Dumitraș, C., Militam, C., - Așchierea metalelor și fiabilitatea
sculelor așchietoare, Editura Tehnică, București, 1983
Elekeș, C., - Scule pentru găurirea alezajelor lungi, Editura Scrisul
Românesc, Craiova, 1985
Enache, Șt., Belous, V., Proiectarea sculelor așchietoare, Editura Didactică
și Pedagogica, București, 1983
Enache, Șt., - La qualite des surfaces methaliques, Editura Tehnică,
București, 1994
Enache, Șt., Minciu, C., Proiectarea asistată a sculelor așchietoare, Editura
Tehnică, București, 1983
Gavrilas, l., s.a., Tehnologii de prelucrare cu scule din materiale dure și
extradure, Editura Tehnică, București, 1977
Hollanda, D., s.a., - Așchiere si scule aschietoare, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1982
lancu, A., Trifa, T., - îndrumător pentru ridicarea calificării rectificatorilor,
vol. l, ii, Editura Tehnică, București, 1978
229
Jawahair, l., S., Van Luttervelt, C., A., - Recent Devellopments in
Chip Control Reserch and Applications, Annales of the CIRP, vol. 42/2/1993
Lăzărescu, l., - Teoria așchierii și proiectarea sculelor, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1964
Lăzărescu, I., ș.a., - Așchierea și scule așchietoare, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1976
Minciu, C., - Proiectarea și tehnologia sculelor pentru danturare, Editura
Tehnică, București, 1986
Minciu, C., Predincea, N., - Bazele așchierii și generării suprafețelor,
institutul Politehnic București, 1984
Nanu, A., - Tehnologia materialelor, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 1977
Oancea, N., Căpățână, N., Nenită, C., - Bazele așchierii și generării
suprafețelor, Universitatea din Galați, 1980
Oprean, A., ș.a., - Bazele așchierii și generării suprafețelor, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1981
Picoș, C., - Prelucrabilitatea prin așchiere a aliajelor feroase, Editura
Tehnică, București, 1981
Picoș, C., ș.a., - Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin
așchiere, Editura Universitas, Chișinău, 1992
Popescu, I., - Așchierea aliajelor de aluminiu, Editura Tehnică, București,
1974
Popescu, I., Ciolacu, F., Zamfirache, M., - Bazele așchierii și
generării suprafețelor pe mașini-unelte. îndrumar de laborator, Reprografia
Universității din Craiova, 1991
Popescu, I. - Teoria așchierii, Universitatea din Craiova, Facultatea de
Mecanică, 1994
Popescu, l., - Prelucrarea pe mașini-unelte, Universitatea din Craiova,
Facultatea de Mecanică, 1995
Popescu, l., Eliezer, S., - Filetarea, Editura Scrisul Românesc, Craiova,
1973
Secară, Gh., - Proiectarea sculelor așchietoare, Editura Didactică
și Pedagogică, București, 1979
Saint-Cheiy, J., Fantin, J., P., Letelier, J., - Choix des outils et de conditions
de coupe en tournage, CETIM, 1987
Teodorescu, M., ș.a., - Prelucrabilitatea prin așchiere. Metode de
determinare, Universitatea din Galați, 1986
Tîrpe, Gh., - Precizia prelucrării prin așchiere, Editura Tehnică, București,
1972
Vida Simiti, l., ș.a., - Prelucrabilitatea materialelor metalice, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 1996
- * * - STAS 6599/3-89. Cinematica așchierii. Terminologie
- * * - STAS 6599/4-89. Așchiere și scule așchietoare. Forțe, energii,
puteri. Terminologie
- * * - STAS 12046/2-84. Durabilitatea sculelor așchietoare. Anexa G
- * * - STAS 5730/1-91. Rugozitatea suprafeței. Suprafața și parametrii săi.
Terminologie
- * * - STAS 5730/2-91. Rugozitatea suprafețelor. Parametri de rugozitate
și specificarea rugozității
- * * - Sandvik Coromant, Guide d’utilisation des outils, Catalog de firmă
1995/96
- * * - ISO 3685 Tool Life Testing with Single Point Turning Tools - First
edition, 1977, annex G
- * * - Manualul inginerului mecanic. Tehnologia construcțiilor de mașini,
Editura Tehnică, București, 1974
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bazele aschierii, scule aschietoare.pdf
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE SFF-ul reprezintă un ansamblu de maşini-unelte reunite într-un sistem comun de transport, manipulare şi depozitare a semifabricatelor,...
Introducere Obiectivele cercetărilor: - Se urmăreşte determinarea dependenţei forţei de deformare a materialului la obţinerea unui profil metric...
1. Metode de îndoire Semifabricatele supuse operaţiei de îndoire sunt: table, bare, ţevi, sârme, profiluri. Metodele de îndoire sunt: - după...
Sistemul ABS (engleză anti-lock braking system sau germană Antiblockiersystem) este un sistem pentru vehicule motorizate ce previne blocarea...
Aplicatia 1 Piesa din figura 4, pag. 4 se prelucrează prin strunjire frontală de degroşare, urmată de o strunjire frontală de finisare. Pentru...
10.1. Schema procesului. Starea de tensiuni şi deformaţii Ambutisarea este operaţia de deformare plastică prin care se transform ă un...
Sa se elaboreze tehnologia optima de fabricatie pentru reperul&. &, desen nr&&.apartinând utilajului tehnologic&&&&.. Sunt necesare&&&buc. A....
Teoria sistemelor - viziune tridimensională: Aspect funcţional - descrie sistemul într-o formă cauzală, în sensul dependenţelor dintre ieşirile şi...
Te-ar putea interesa și
Memoriu justificativ În prezent, necesitatea introducerii în producţie a noi tehnologii şi metode de prelucrare perfecţionate, moderne şi de...
1.1 Descrierea principiului masinii , mecanizmului , ansamblului in componenta carea intra piesa ; conditiile de lucru a piesei in ansamblu ,...
Introducere Creaţia şi producţia materialǎ a constituit de-a lungul timpului un principal factor in dezvoltarea societǎţii umane inpreunǎ,...
Analiza temei Analiza desenului de executie al piesei.Se constata ca piesa se poate realize avand toate cotele necesare.Daca piesa se executa in...
CAPITOLUL I MAŞINI-UNELTE AGREGATE I.I. Definire şi domeniu de utilizare. Clasificare maşini – unelte agregate. Maşinile-unelte agregate fac...
1. Scopul şi conţinutul lucrării - Cunoaşterea principalelor procedee de prelucrare prin aşchiere. - Studierea mişcărilor de lucru şi a...
INTRODUCERE SCURT ISTORIC AL ASCHIERII. TENDINTE ACTUALE Intre procedeele de prelucrare a pieselor finite folosite în industrie, aschierea ocupa...