Nematodoze - Parazitologie

Produse prin parazitismul helmintilor din cls Nematoda, incr Nemathelminthes, cunoscuti generic sub numele de nematode care au corpul rotund, cilindric, cele mai multe specii avand corpul simetric, iar altele cu corpul asimetric (o extremitate mai ingrosata).

Morfologie

Nematodele sunt specii dioice, cu dimorfism sexual evident, femelele in general fiind mai mari decat masculii. La masculii speciilor din ord Strongylida se intalneste o formatiune a extremitatii caudale care reprezinta o dilatatie cuticulara denumita bursa caudala in care se afla org copulatoare = spiculi.

Corpul este prevazut cu o cuticula cu o struct complexa, inclusiv chitina, conferind rezistenta la actiunea enzimelor gazdei. Urmatorul strat, subcuticula (hipoderm), prezinta 4 dilatatii in care se afla cordoanele nervoase dorsal si ventral, respectiv canalele excretoare laterale. Urmeaza un strat de celule musculare care delimiteaza cavitatea pseudocelomica plina cu lichid in care plutesc org interne cu aspect tubular.

Ap digestiv complet: orificiu bucal, care la unele specii prezinta 2-3 buze ce delimiteaza o gura, esofag, intestin care se deschide prin orificiu anal la femela si in orificiu cloacal la mascul.

Ap reproducator la mascul reprezentat de un testicul tubular, canal deferent, vezicula seminala, canal ejaculator si cloaca unde se afla si org copulatoare (spiculi). La femela 2 ovare, 2 oviducte, uter, vagin scurt care se deschide prin orificiu vulvar a carei pozitie este caracteristica la numeroase specii.

Sist nervos reprezentat de 2 cordoane nervoase (dorsal si ventral) care se anastomozeaza printr-un inel nervos periesofagian de la care pleaca anterior si posterior filete nervoase.

Ap excretor format din 2 canale excretoare care se deschid la niv porului excretor in regiunea esofagiana.

Nu au aparat circulator si respirator.

Biologie

Hranirea se realizeaza in fct de locul parazitarii: chimiofage, histiofage, hematofage.

Reproducerea se realizeaza prin oua, eliminate dupa fecundare. La unele nematode se intalneste fen de partenogeneza: speciile genului Strongyloides, fam Strongyloididae, ord Rhabditida.

Dupa modul si stadiul in care sunt eliminate ouale, femelele pot fi ovipare, ovovivipare si vivipare. Ouale ajunse in mediu elarveaza dupa caz si eclozeaza larvele de stadiul 1 (L1). Aceste larve prezinta 2 naparliri in mediu realizandu-se dezvoltarea exogena -> L3 = elem infestant.L3 patrund activ sau pasiv in corpul gazdei realizand alte doua naparliri in cadrul dezv endogene -> L5 = preadult, care prin maturizare sexuala devine adult.

Exceptii ale ciclului biologic:

-speciile la care dezv exogena se realizeaza in int oualor (ascarizi, tricocefali)

-Speciile la care dezv exogena se realizeaza in GI

Posibila interventia unei gazde paratenice in care se acum elem infest

1.Strongilidoze

Produse de nematode din ord Strongylida. Caractere esentiale: prezenta bursei caudale la mascul, ou de tip strongil: ovalar, coaja subtire, subst interna cu aspect morulat.

Pot fi respiratorii si digestive.

a) Strongilidoze respiratorii

La rumegatoare

Dictiocauloza (bronho-pneumonia verminoasa, matase, matasica sau ata la plamani)

Geohelmintoza a rumegatoarelor mici si mari produsa prin parazitismul helmintilor din fam Dictyocaulidae care in stadiul adult se gasesc in trahee si bronhii determinand traheobronsite si pneumonii obisnuit cu evolutie cronica, dar si acuta, mai sensibil fiind tineretul, producand pierderi insemnate si costuri ridicate prin tratament si profilaxie.

Etiologie

Dictyocaulus filaria - mai ales la ovine

Dictyocaulus viviparus

Gura simpla, filiformi, albiciosi, cizmulite in copite de cal (bursa caudala cu aspect de copita si spiculii ca cizmulitele)

Prezenti in trahee, bronhii, bronhiole, adesea sub forma de ghemuri, hranindu-se cu mucus si iritand mucoasa.

Ciclul biologic se realizeaza prin oua care sunt elarvate in momentul depunerii (ovovivipare). Ouale elarveaza in caile aerofore iar larvele odata cu secretiile din laringe si faringe sunt deglutite si ajung in mediu prin fecale. Dezvoltarea exogena a larvelor se realizeaza prin 2 naparliri, fiind influentata predominant de 2 factori: umiditate si temperatura. La temp 25-26 C si umiditate corespunzatoare dezvoltarea exogena se realizeaza in 5 zile (L3). La 10 C dureaza 14 zile, la 5 C 25 zile. Larvele L3 sunt mobile si prezinta hidrotropism pozitiv si fototropism negativ, deci migreaza pe firele de iarba acumulandu-se in picaturile de apa dimineata sau dupa ploaie, in timpul zilei retragandu-se la baza firelor de iarba.

Infestarea se realizeaza prin ingerarea larvelor la pasune, cel mai frecvent dimineata sau dupa ploi. Larvele ajunse in tubul digestiv patrund in peretele intestinal, se opresc prima oara in limfonodulii mezenterici unde naparlesc devenind L4, care apoi pe cale limfo-hematogena ajung in pulmon, initial in alevole, unde realizeaza a doua naparlire devenind L5 (preadult). Preadultii urca in bronhiole unde se maturizeaza sexual si se transforma in adulti.