Teoria Inteligențelor Multiple

Scopul este clar:

Fiecare copil ar trebui să fie capabil

să se dezvolte la maximum de capacitate

în conformitate cu potenţialul propriu.

Ce aduce nou TIM ? Ştiaţi că:

• Profesorii nu recunosc întotdeauna creativitatea şi imaginaţia la copiii?

• Mulţi copii nu au rezultate bune la şcoală pentru că o consideră plictisitoare şi inutilă?

• Unii copii sunt foarte atenţi la anumite ore dar creează probleme la altele?

• În istorie sunt foarte multe exemple de personalităţi care nu s-au bucurat de anii de şcoală?

• Următoarele celebrităţi nu au demonstrat performanţe şcolare dar au avut un remarcabil succes în domeniul lor de activitate?

1. Un editor l-a concediat pe Walt Disney pentru lipsă de idei creative.

2. Winston Churchill a rămas repetent în clasa a 6 a.

3. Profesorii lui Thomas Edison nu o data i-au reproşat că nu este capabil să înveţe ce i se preda.

Povestea lui Mihai

În fiecare dimineaţă, Mihai îşi începe ziua de şcoală cu inima îndoită de nelinişte. Deşi în clasa a 5 a încă mai are nevoie de mai mult timp decât ceilalţi copii atunci când se citeşte lecţia dintr-o carte de şcoală. Şi este foarte neplăcut să o auzi pe Rodica ,toţi profesorii o laudă. Deşi îţi place cât de frumos recită. La desenele lui nu se uită niciodată nimeni. La orele de desen sunt teme obligatorii şi nu prea pare nimeni interesat de jocul de culori pe care l-a iniţiat.

O nouă zi de şcoală. Prima oră este de literatura română. Numai cu gândul la rezumatul unui text literar simte că îi transpiră palmele.

Dar ce să vezi ? Doamna , e nouă, ce este drept , le cere cu totul altceva. Nu îi vine să îşi creadă urechilor când aude următoarele cuvinte: ”Dragi copii, astăzi aş dori să scoateţi o foaie de hârtie şi să începeţi să desenaţi despre ceea ce tocmai am citit.” Nici un rezumat, nici o vorbă despre complicatele idei principale.

Entuziasmat , Mihai a luat culorile şi ar fi început imediat să deseneze. Dar ce? Nu prea a fost atent la ceea ce s-a citit aşa că...a fost o mare bucurie când a auzit glasul doamnei sugerând celor care mai au nevoie de o lectură suplimentară să se adune în Centrul pentru Lectură iniţiatiat într-un colţ al sălii de clasă. După o nouă lectură, cu gândul la bucuria de a desena, Mihai a încercat să reţină cât mai multe detalii (pentru desen).

De data aceasta i-a plăcut mult lecţia. Şi lui, şi lui Paul. Paul lucra la o mică scenetă împreună cu încă 3-4 copii. Pentru acelaşi lucru: să reprezinte ceea ce au citit. Lor nu le prea place desenul, ceea ce lui Mihai îi este greu să înţeleagă. Rodica însă lucrează în grupul ei, cine ştie ce lucruri complicate. Ei ştiu lecţia aproape pe de rost. Şi tare frumos lucrează, scriu chiar ei înşişi poveşti ...dar nu prea desenează.

Emil însă nu prea este mulţumit pentru faptul că deşi a lucrat în Centrul pentru lectură lui nu îi place textul. Lui îi place sportul şi i-a şi mărturisit lui Mihai că un text despre Andrei Pavel l-ar citi cu toată plăcerea.

Noua doamnă profesoară auzindu-i discutând nu a intervenit, însă a doua zi de dimineaţă Emil a găsit pe bancă un articol despre povestea reuşitei lui Andrei Pavel.

Ce frumos ar fi dacă la fiecare oră, domnii profesori ne-ar ajuta să învăţăm astfel!

Probabil fiecare dintre noi a observat cât de diferite sunt comportamentele elevilor la clasă. Dar poate că nu întotdeauna am ştiut să ne racordăm predarea la nevoile, interesele şi profilul de inteligenţă al elevilor.

Teoria Inteligenţelor Multiple nu schimbă ceea ce avem de predat, ne ajută doar să schimbăm modul în care lucrăm cu elevii, ne ajută să înţelegem faptul că elevii pot fi deştepţi în diferite feluri şi ne instrumentează în a-i ajuta să evolueze în mod diferit.

„Este de cea mai mare importanţă să recunoaştem şi să dezvoltăm toată diversitatea de inteligenţe umane şi toate combinaţiile de inteligenţe. Dacă recunoaştem acest lucru, cred că vom avea cel puţin o mai bună şansă de a ne ocupa în mod adecvat de problemele pe care le întâmpinăm în viaţă.”

Spune Howard Gardner, autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple în 1993.

Teoria Inteligenţelor Multiple a fost pentru prima oară publicată de către Howard Gardner în lucrarea Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences în 1983. Teoria sa este rezultatul unor îndelungi cercetări în studiul profilelor cognitive ale copiilor supradotaţi, autişti, savanţi idioţi, oameni cu dificultăţi în învăţare, a persoanelor aparţinătoare a diferite culturi.

Concluzia la care ajunge Gardner este că:

• Inteligenţa nu este o trăsătură înnăscută care domină celelalte abilităţi pe care le au elevii.

• Nu pune la îndoială existenţa unei inteligenţe generale dar aduce probe conform cărora definiţia tradiţională a inteligenţei nu acoperă posibilităţile cognitive recent descoperite.

• Rezultatele cercetării sugerează faptul că inteligenţa este localizată pe diferite zone ale creierului care sunt conectate între ele, se susţin una pe alta,dar pot funcţiona şi independent dacă este nevoie.Se pot dezvolta în condiţii optime de mediu.

Descoperirile lui Howard Gardner au fost preluate cu mare interes de comunitatea educaţională internaţională. Aceasta , de altfel era obişnuită cu un alt mod de a aborda inteligenţa: unică, măsurabilă, indicator al succesului academic.