Atitudini și Comportament

Adeptii modelului trifactorial considera de la sine înteles faptul ca atitudinile influenteaza comporta¬mentul – idee plauzibila si din perspectiva simtului comun. Presupunem ca opiniile alegatorilor despre candidatii care concureaza în alegeri anticipeaza deciziile lor în fata urnelor, ca atitudinile consumatorilor fata de produsele de pe piata influenteaza cumparaturile pe care le fac si ca prejudecatile declanseaza acte de discriminare. Oricât de rezonabile ar parea aceste presupozitii la prima vedere, legatura dintre atitu¬dini si com¬portament nu i nici pe departe atât de strânsa.

În anul 1934, sociologul Richard LaPierre a fost primul care a remarcat ca atitudinile si comporta¬mentul nu se coreleaza întotdeauna. El a însotit un cuplu de chinezi americani într o calatorie cu automobilul, parcurgând 10.000 de mile în trei luni, timp în care a vizitat 250 de hoteluri, restaurante si moteluri. Desi în anii ’30 prejudecatile ameri¬canilor fata de asiatici erau foarte puternice, chinezilor le au fost refu¬zate serviciile numai o singura data. Când însa LaPierre a scris ulterior în toate locurile vizitate, întrebând daca sunt primiti clienti asiatici, peste 90% dintre raspunsuri au fost negative. Concluzie: contrar opiniilor curente, atitudinile mar¬turisite nu cores¬pund comportamentului.

Studiul era provocator, însa prezenta si destule neajunsuri. LaPierre evaluase atitudinile la câteva luni dupa calatorie – rastimp în care atitudinile se puteau modifica. El nu stia nici daca cei care i au raspuns la scrisori erau aceiasi indivizi pe care i întâlnise în timpul calatoriei. În sfârsit, nu era exclus ca perechea de chinezi sa fi fost servita numai pentru ca era însotita de LaPierre.

În pofida acestor neajunsuri, studiul lui Lapierre a primit o mul¬time de confirmari ulterioare. În 1969, Allan Wicker trece în revista cercetarile pe aceasta tema si ajunge la concluzia ca legatura dintre atitudini si comportament este foarte slaba. Cercetatorii erau complet derutati. Este posibil ca voturile înregistrate sa nu reflecte opiniile alegatorilor, ca marfurile cumparate sa nu exprime atitudinea con¬sumatorilor fata de diferitele produse, iar discriminarea sa nu rezulte din anumite prejudecati subiacente? Este atunci studiul atitudinilor inutil celor inte¬resati de comportamentul social? Nu, câtusi de putin. În anii urma¬tori, cercetatorii au ajuns sa identifice câteva dintre conditiile în care atitudinile si comportamentul sunt efectiv corelate. Factorii esentiali care fac ca atitudinile sa influenteze comporta¬mentul sunt: (a) contextul situational, (b) caracteristicile persoanei si (c) calitatea atitudinilor.

Factori contextuali

Situatia în care ne gasim are un impact puternic asupra comportamentului nostru. Principalii factori con¬textuali sunt normele si rolurile sociale, precum si scenariile comportamentale elaborate în decursul vietii individului, pe masura ce acesta acumuleaza o experienta sociala tot mai diversa.

Normele sociale

Un ins poate sa nu îsi exprime deschis atitudinile, întrucât se teme ori nu doreste sa încalce anumite reguli sau norme sociale. Un coleg îmi poate fi profund antipatic, dar canoanele de politete si decenta ma determina sa nu ma manifest cu vadita ostilitate, raceala, ironie etc. Un individ care vine din provincie, ocupând un post avantajos în capitala, dar care nutreste puternice prejudecati fata de bucuresteni, se fereste sa îsi exprime deschis atitudinea la serviciu, temându se ca si ar periclita, în acest fel, pozitia în cadrul firmei.

Normele sociale difera de la o cultura la alta. Latino-americanii sau europenii meridionali sunt mai expansivi si comunicativi, nefiind deranjati de manifestarile deschise ale unor efuziuni sentimentale; asiaticii sau nordicii sunt mai rezervati, cultivând multa retinere în dezvaluirea starilor launtrice. Un italian sau un mexican nu ar avea nici o retinere în a si exprima prin toate mijloacele simpatia fata de un coleg, pe când un japonez sau un norvegian s ar abtine sa o faca, pentru a nu viola un cod rigid de stapânire si autocontrol.

Exista însa si norme morale universal valabile (chiar daca aplicarea lor în situatii concrete poate sa cunoasca unele variatii importante de la o epoca istorica la alta sau în diferite spatii culturale). Greu de gasit întregi comunitati umane care sa nu blameze si sa nu interzica incestul, minciuna, furtul, omuciderea, înselatoria, nerespectarea promisiunilor etc. si care, pe de alta parte, sa nu respecte si sa nu recompenseze politetea, onestitatea, generozitatea, moderatia, fermitatea opiniilor si consecventa comportamentala etc.