Factori de Care Depinde Dezvoltarea Psiho-Motorie a Copilului

I. Factori ereditari: generali şi individuali

II. Factori ambientali:

- organici (fizici, chimici, biologici, geografici) – acţionează asupra calităţii vieţii părinţilor, duratei gestaţiei, condiţiilor de viaţă şi echilibrului emoţional

- factori alimentari, infecţioşi, traumatici, toxici

- factori socio – culturali: mediul familial, şcolar, profesional, colectivitatea de copii, condiţiile culturale specifice familiei, condiţiile economice.

Etapele dezvoltării copilului şi adolescentului.

1. Perioada de sugar: 0 – 1 an

2. Perioada de antepreşcolar: 1 – 3 ani

3. Perioada de preşcolar: 3 – 6 ani

4. Perioada de şcolar mic: 6 – 10 ani

5. Perioada de şcolar mijlociu (preadolescenţa): 10 – 14 ani

- subperioada prepubertară: 10 – 12 ani

- pubertară: 12 – 14 ani

6. Perioada şcolarului mare: 14 – 18 ani

Antepreşcolarul (1 – 3 ani)

• Universul copilului de 1 an este centrat pe sine şi pe acţiunile sale

• Dezvoltarea motorie se caracterizează prin perfecţionarea mersului, îmbunătăţirea preciziei

• Dezvoltarea psihică se centrează pe senzaţia pe care i – o provoacă contactul cu obiectele

• Atenţia rămâne predominant involuntară

• Atenţia voluntară capătă un plus de stabilitate

• Memoria este mecanică, cu caracter involuntar

• Gândirea se desfăşoară predominant în prezent

• Limbajul devine instrument de comunicare, este perioada dislaliei fiziologice, vocabularul se dezvoltă progresiv

• Anxietatea şi frica constituie trăiri importante

• Obiectele şi lucrurile înconjurătoare îi par însufleţite, investite cu sentimente şi voinţă

Preşcolarul (3 - 6 ani)

• Perioada de împlinire a gândirii preoperatorii, de depăşire a cadrului familial de relaţii, afirmare progresivă a independenţei şi conştiinţei de sine

• Respectare a unui program şi norme, însuşire activă şi organizată a anumitor deprinderi

• Dezvoltarea motorie – diversificarea motricităţii, câştigă în coordonare, siguranţă, precizie şi graţie

• Dezvoltarea psihică – intense acumulări, diversificarea cunoştinţelor

• Este perioada întrebărilor “de ce?”, “unde?”, “ce este asta?”

• Atenţia voluntară – mai mare stabilitate

• De la 4 – 5 ani începe să înveţe la solicitare poezii, scurte povestiri, reguli de joc.

• Se remarcă volumul de informaţii şi cunoştinţe în rapidă îmbogăţire, capacitatea de a comunica prin intermediul limbajului

• Însuşirea deprinderii de a elabora şi utiliza simboluri

LIMITE:

– Gândire ireversibilă (se desfăşoară numai pe măsură ce acţiunea se derulează)

– Gândeşte numai ceea ce percepe

– Nu poate ordona informaţia, nu este deranjat de contradicţii, nu simte nevoia să verifice sau să confrunte concluziile

– Este incapabil să aprecieze realitatea

– Gândire magică (realul se împleteşte strâns cu imaginarul)

– La 5 – 6 ani îşi poate exprima dorinţele şi gândurile, înţelege ordinele, relatează destul de fidel cele văzute sau auzite

– Devine capabil să stabilească contacte reale

– Nu – i mai este indiferentă prezenţa sau părerea altora

– Creşte nevoia de a fi lăudat şi aprobat, creşte dorinţa de succes şi afirmare, apare mândria (“tu poţi face aşa?”)

– Apar conduite etice, ruşinea, răspunderea faţă de actele proprii

– Ştie ce înseamnă să fii rău sau bun, se mândreşte când reuşeşte să respecte interdicţii

– Jocul rămâne forma principală în care se exprimă activitatea copilului

– Conştiinţa funcţionează după formula recompensă şi pedeapsă

– Apare gelozia faţă de fraţi pe care îi consideră rivali la afecţiunea părinţilor.

– Continuă cunoaşterea realităţii înconjurătoare prin intermediul observaţiei directe

– Dezvoltarea percepţiei duce la diversificarea experienţei şi maturizarea atenţiei

– Se dezvoltă memoria, cu unele particularităţi: reţine ce îl frapează, ce îi trezeşte interes sau dacă este direct şi imediat co-interesat

– Imaginaţia pierde mult din caracterul fantezist.

– Jocul ocupă un loc important, preferate – jocurile în mişcare, cu caracter de echipă care cer şi dezvoltă forţă, agilitate, rezistenţă, perseverenţă, răbdare.

– Confruntarea cu şcoala şi adaptarea la cerinţele procesului de învăţământ implică un nou sistem de relaţii cu anturajul.